[vsovi]

Capitolul II
GLASUL ADEVARULUI RASUNA ÎN ASCUNZISURILE SUFLETULUI FARA LARMA DE CUVINTE

1. fereasca Dumnezeu sa patzim ca razvratitzii care se credeau mai ceva ca Moise shi demni sa le vorbeasca lor Domnul, ca s-a deschis pamantul shi i-a inghitzit de vii. Deci sunt complet contra! la interpretarea asta care leapada proorocii shi sfintzii aratandu-shi vrednicia shi umilintza ca v-a asculta. Poi daca n-a ascultat de Moise shi de prooroci cum oare va asculta de Domnul? La evrei cand spun ei Domnul, se refera la maimarele intru Dumnezeu, deci la tata, la bunic, la judecator, la barbatul cu Duh in el... caci Israel shi mai ales Israelul cel român este sluga credincioasa shi sfintzenia Domnului, deci nu este in textele respective asha o comunicare directa cu Dumnezeu, caci ei erau conshtientzi ca apropierea fara sfintzenie, fara ascultare, de Dumnezeu poate cauza moartea, spulberarea, shi de aceea cere ca sa vorbeasca Moise cu Dumnezeu fiindca era ales shi trimis de El... era pus de Dumnezeu ca mai mare peste ei... lucrator pentru Numele Domnului in Poporul Lui. Deci ce zice autorul aici e cale spre mandrie... shi pulverizare sigura... caci cine se arata in cea mai mare lumina in cer? pe care l-a vazut Hristos caznd ca un fulger...

2. frumos shi corect, pana aici: "tu însa dai auzului întelegerea din adîncuri." ar fi fost frumos daca era pentru luarea aminte shi pentru cruce, pentru trairea cu inima shi simtzirea cea adevarata, spre pocaintza shi indreptare, dar aici este vorba despre intzelegerea din adancuri, adica despre cautarea unei lumini fara roade. O intzelegere spre deshteptaciune, spre shtiintza, spre curiozitate shi aventura a pacatelor shi a trairilor lipsite de folosul lor duhovnicesc al purtarii crucii.
3. ar fi foarte frumos daca nu ar minimiza shi ar darama pe trimishii Lui Dumnezeu, pe Moise, cu o lingusheala ieftina, ce se pretinde a fi ascultarea Harului shi indreptarea vietzii... poi Hristos a fost primul care l-a plinit pe Mois shi legea? deci cum sa ascultzi fara sa-i respectzi pe parintzii care tzi-au dat ce anume sa ascultzi? pentru mangaieri shi placeri trupeshti? amagirea orgolioasa de sine, incantare shi desfranare?


Capitolul XIII
ASCULTAREA SMERITA A CELUI CE URMEAZA CU SUPUNERE PILDA LUI ISUS Hristos

1. aici e frumos shi mi se pare ok
2. aici este o inchipuita vorbire a Domnului, un fel de sceneta, un rol, o povatza inchipuita formata din parerea care ar avea-o Dumnezeu formata din shtiintza, din intzelegere... nu shtiu daca e voie sa te foloseshti de astfel de strategii ce inclina spre poveshti shi basme... deci nu stiu ce sa zic.
3.Aici deja inchipuie un dialog interior intre Dumnezeu shi pacatos, in lupta ta cu tine insutzi, el crezandu-se vrednic sa vorbeasca ca shi cum l-ar mustra insushi Dumnezeu asha, cand se shtie ca Duhul sfant cu suspine negraite se roaga pentru tine cand tu insutzi nu mai gaseshti calea spre Dumnezeu. Deci Hristos din tine nu graieshte in deshert, mult, shi te pune la smerenie fortzata ci el insushi se smereshte mai mult ca omul iar atunci cand vorbeshte mult, o face printr-un trimis al sau, printr-o sluga, mai ales in folosul celor spre care o trimite, caci de la tine ashteapta sa ascultzi de maimarele tau shi nicidecum nu te pune sub talpile sale ca pe un vierme, deshi e clar ca asha o mustrare, cum spune autorul tzi-ar prinde bine de la maimarele tau, doar daca nu cumva prin el este defapt o viclenie draceasca ce te duce la inshelare shi inchinare la cel rau, sangele shi carnea

nu datzi cu pietre ca mi-am zis parerea fara sa stau pe ganduri, deci e o simpla impresi fara o riguroasa analiza, caci nu ma pricep shi las asta in seama celor mai in masura, duhovnicilor, intzeleptzilor sau a celor ce se incumeta... eu am raspuns, ca sa nu zica colegul de forum ca fug de raspundere... poate shi din mandrie am raspuns, lucru pe care il regret.