E bine să fii pretenţios atunci când îţi alegi soţul?
[COLOR=#FF00FF]Sigur că da, foarte pretenţioasă. [/COLOR]Noi trebuie să fim alese, noi trebuie să ne lăsăm alese. Să alegem din cei care vor să ne aleagă. Trebuie să fim pretenţioase, în sensul că să ştim ce vrem de la viaţă şi să ne cunoaştem neputinţele. Dacă eu sunt emotivă, dacă sunt nervoasă din fire, atunci voi avea grijă ca mama
băiatului meu să fie o femeie cumsecade, că altfel degeaba este el băiat bun, dacă mama soacră este rea.
Trebuie să fiu extrem de puternică ca să fiu fericită într-o căsnicie în care mie mi se pare că mama soacră
nu e cum trebuie.
[COLOR=#FF6600]Trebuie să avem pretenţii: soţul meu pretind să fie creştin, pretind să accepte să năştem
toţi pruncii pe care ni-i dăruieşte Dumnezeu, pretind să nu se consoleze cu băutura când l-oi scoate eu din minţi - să nu se consoleze cu ţuică, ci să se consoleze cu Maica Domnului, cu spovedanie; acestea să-mi fie pretenţiile.[/COLOR]
Şi, dacă doi tineri se spovedesc şi se împărtăşesc, nu se poate să nu se iubească! Cele mai
reuşite căsnicii în istoria comunităţilor tradiţionale erau cele făcute de familiile mirilor sau cele făcute din
interes. De ce? Pentru că într-o căsnicie se întâlnesc două neamuri, două seminţii, care trebuie să se
iubească.
Şi părinţii ştiau mai bine: „E de-a lui cutare, n-ai ce să faci cu ei”. Şi se iubeau tinerii şi se luau,
în ciuda sfaturilor părinţilor, şi ieşeau iubiri tragice, pentru că se luau şi se lăsau. Pentru că toată
mentalitatea aceea, tot felul în care crescuse, apărea ca o piedică după ce dispărea spuma sentimentelor.
Nu trebuie să ne căsătorim din interes material sau din sfatul părinţilor, dar din interes duhovnicesc, da.
Mă mântuiesc eu lângă băiatul acesta? Am încredere că atunci când n-o să mai poată, va apela la ajutorul
lui Dumnezeu? Dacă nu, nu pot să am încredere în nimeni, nici în mine. Eu nu pot să am încredere în
mine, dacă nu aştept de la mine să mă duc la Dumnezeu. Acesta să ne fie reperul când suntem pretenţioşi.
Postat in Alegerea soţului/soţiei, Maica Siluana