Florin Ionut a scris:
Citat:
Orice se intampla in lumea asta este cu stirea lui Dumnezeu. Daca intr-adevar Daniel este mason, ce putem face noi? Putem doar sa ne informam, sa discutam, sa aflam lucruri ascunse, dar nu putem schimba nimic. Ceea ce suntem datori sa facem este sa ne rugam impreuna pentru poporul roman.
Cand eram mai tanar, ascultam uneori la radio predicile lui Teoctist si mai mergeam la conferintele lui Daniel la Iasi. Nici unul, nici altul nu m-a impresionat cu nimic. Ori nu aveau talent oratoriu, ori ca vorbeau pe langa subiect, eu oricum nu am simtit harul lui Dumnezeu ca atunci cand il ascultam de exemplu pe Parintele Galeriu in direct... Parerea mea.
|
Ce putem face cu Daniel daca e mason? Sa-l aratam in public cu degetul ca pe un eretic, sa nu ne ferim de a-l vorbi ca pe un eretic ce este, sa desteptam poporul in legatura cu caracterul sau infect de eretic, incat sa se simta la randul lui dezgustat de a mai detine ilegal functia de Patriarh al BOR, caci, oricum, in 1990 el si PS Serafim Joanta au fost alesi anticanonic drept mitropoliti ai Moldovei si Bucovinei, respectiv al Germaniei si Europei Centrale. Sa demisioneze de la carma BOR. Sa-l improscam cu noroi pana isi da singur demisia. Singurul lucru posibil pentru un mason care a si cerut redefinirea Dogmelor Ortodoxe pentru a face pe plac ereticilor slujitori ai papei Ratzinger de la Vatican! Scos in suturi afara de la carma BOR, asa cum a patit si Meletie Metaxakis prin anii 1920, cand a fost fortat de poporul grec binecredincios sa demisioneze din fruntea Bisericii Ortodoxe a Greciei. Care mai tarziu a ajuns patriarh ecumenic de Constantinopol si-n 1923 a fortat adoptarea inoirii calendarului ortodox vechi fara niciun temei. Si i-a si reusit planul: acela de a dezbina pe credinciosii ortodocsi din toata lumea in vechi calendaristi si nou calendaristi.
Legat de ierarhii ecumenisto-masoni, adevarati "lupi imbracati in piei de oi" [printre ei, Daniel Ciobotea si sa nu mai zic de Teoctist Arapasu care l-a primit pe papa pentru prima data in vizita oficiala intr-o tara majoritar ortodoxa in 1999] iata cum ni-i arata Sfantul Antonie cel Mare [preluat din Filocalia I, Sibiu 1947, Institutul de Arte Grafice "Dacia Traiana", capitolul "Ale celui dintre sfinti, Parintele nostru ANTONIE CEL MARE-invataturi despre vieata morala a oamenilor si despre buna purtare in 170 de capete" , tradusa din lb. greaca de Protosinghel dr. Dumitru Staniloaie] pe cei prosti, neiscusiti si nepriceputi, incluzand printre aceia si pe "lupii in blana de oaie" masoni infiltrati la nivelul cel mai de sus al conducerii in toate Bisericile Ortodoxe Autocefale [printre ele si BOR]:
6. Cu cat cineva are vieata mai masurata, cu atat e mai fericit ca nu se grijeste de multe: de slujitori, de lucratori, de pamanturi si de avutia dobitoacelor. [COLOR=red]Caci tintuindu-ne de acestea ne vom inneca in greutatile legate de ele si vom invinui pe Dumnezeu. [/COLOR][COLOR=black]Iata cum din pofta noastra cea de voie se adapa moartea si cum ratacim in intunerecul unei vieti cu pacate, necunoscandu-ne pe noi insine[p. 4]. [/COLOR]
8. [COLOR=red]Cei prosti si neiscusiti iau in ras cuvintele si nu vor sa le asculte, daca mustra nepriceperea lor, ci vor ca toti sa fie intru toate asemenea lor[/COLOR]
[n.p. cum se intampla astazi ierarhilor ecumenisti ce iau in deradere Sfintele Canoane si Sfanta Traditie considerandu-le vechi, ruginite si netinand pasul cu modernitatea [diavoleasca] a lumii de astazi]. La fel si cei desfranati se silesc pe ceilalti toti mai rai decat dansii, socotind sa vaneze pe seama lor nevinovatia, din pricina multimii relelor. [COLOR=red]Daca intr'un suflet slab se afla pacatele acestea: desfranarea, mandria, lacomia nesaturata, mania, neastampararea limbii, furia, uciderea, tanguirea, pisma, pofta, rapirea, durerea, minciuna, placerea, lenea, intristarea, frica, boala, ura, invinuirea, neputinta, ratacirea, nestiinta, inselarea si uitarea de Dumnezeu, sufletul acela se intineaza si se pierde.[/COLOR] Caci prin acestea si prin cele asemenea acestora se osandeste sarmanul suflet, care s'a despartit pe sine de Dumnezeu [p.5].
20. [COLOR=red]Iata semnele dupa cari se recunoaste un suflet rational si vir-tuos: privirea, mersul, glasul, rasul, ocupatiile si intalnirile cu oamenii. [/COLOR]Caci toate acestea se indrepteaza spre tot mai multa cuviinta. [COLOR=red]Mintea lor cea iubitoare de Dumnezeu li se face strajer treaz si inchide intrarea patimilor si a rusinoaselor aduceri aminte[/COLOR] [p.7].
Romeo