[maniucu]

[SIZE=3] POMUL CRĂCIUNULUI[/SIZE]
[SIZE=3] De G. Coşbuc[/SIZE]
[SIZE=3] [/SIZE]
[SIZE=3]"Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu -
Pădurea iarna doarme, c-aşa vrea Dumnezeu. [/SIZE]
[SIZE=3]Şi numai câte-un viscol o bate uneori,
Şi plânge-atunci cu hohot, cuprinsă de fiori. [/SIZE]
[SIZE=3]Şi tace-apoi şi-adoarme, când viscolele pier.
În noaptea asta însă, vin îngerii din cer. [/SIZE]
[SIZE=3]Şi zboară-ncet de-a lungul [/SIZE]
[SIZE=3]pădurilor de brad
Şi cântă-ncet; şi mere şi flori din sân le cad. [/SIZE]
[SIZE=3]Iar florile s-anină de ramuri până jos
Şi-i cântec şi lumină şi-aşa e de frumos! [/SIZE]
[SIZE=3]Iar brazii se deşteaptă, se miră asta ce-i,
Se bucură şi cântă ca îngerii şi ei. [/SIZE]
[SIZE=3]Tu n-ai văzut pădurea, copile drag al meu,
Dar uite ce-ţi trimise dintr-însa Dumnezeu. [/SIZE]
[SIZE=3]Un înger rupse-o creangă din brazii cu făclii,
Aşa cum a găsit-o, cu flori şi jucării. [/SIZE]
[SIZE=3]Departe într-un staul e-n faşă-acum Isus,
Şi îngerii, o, câte şi câte I-au adus! [/SIZE]
[SIZE=3]Dar El e bun şi-mparte la toţi câţi Îl iubesc,
Tu vino, şi te-nchină, zi: ”Doamne-ţi mulţumesc!”. [/SIZE]