[mariamargareta]

Dragă VSOVI,
Vezi ce se întâmplă dacă nu eşti atent? Dacă citeai de două ori ultima mea postare ai fi observat că acea “cronologie” , prezentată ca o “proorocie” nu-mi aparţinea mie, ci “Cuvântului dat de Dumnezeul de la Pucioasa”. Aşadar pucioşii prooroceau aşa despre patriarhii României:
1. Miron
2. Nicodim
3. Iustinian
4. Iustin
5. Teoctist
6. Teoctist
7.
Iar din context reiese clar că al 7 lea urma să fie Irineu Bistriceanul. Aşa sperau pucioşii din toată inima la acea dată: 29 aprilie/12 mai 1990. De ieşit însă, a ieşit Daniel la următoarele alegeri.
Dumneata observi corect că lucrurile au stat cu totul altfel, şi le aşezi aşa cum trebuie:
1.Miron
2. Nicodim
3. Iustinian
4. Iustin
5. a)Teoctist b)Teoctist
6. Daniel (shi sunt texte nenumarate in care i se adreseaza pe numele sau, Daniele...)
7. este vorba despre cineva care v-a fi al 7-lea Patriarh shi inca nu a fost ales de Sinod...
După aceea, tragi concluzia :
“Deci Maria Margareta, nu mai manca otrava celor mincinoshi.... ca iata ca tzi-am aratat ca s-a implinit exact, in punct shi virgula, fara nici o posibilitate de tagada!”
Păi, frate VSOVI, dă-mi voie să mă apăr! Ce s-a împlinit, mă rog, dacă cele două liste sunt radical diferite? Dacă listele ar fi fost la fel, da, însă dacă observi matale cu atenţie, la poziţia 6, una s-a proorocit la Pucioasa, şi alta a ieşit la vot! Repet, “proorocia” care pretinde aberaţia că Teoctist ar fi păstorit de două ori nu-mi aparţine şi nici nu sunt de acord cu ea, deci nici vorbă ca să mănânc otrava celor mincinoşi. Cred că ţi-ai dat seama acum cine sunt mincinoşii: ăia pe care îi lauzi frăţia ta.

Divagaţiile despre Mitropolia Transilvaniei şi despre unşii ei nu-şi au rostul aici, deoarece textul vorbeşte doar despre patriarhi, nu şi despre mitropoliţi.
Observaţia dumitale că (citez) “sunt texte nenumarate in care i se adreseaza pe numele sau, Daniele...” (referindu-te la patriarhul Daniel) este complet greşită. Până în prezent, niciodată “Cuvântul Dumnezeului de la Pucioasa” nu i s-a adresat Patriarhului Daniel. Textele pe care le-ai văzut frăţia ta (şi nu sunt deloc puţine) adresate “păstorului Daniel” sunt adresate de fapt lui Dănciucă Gheorghe, zis “nea’Mişu”, zis “păstorul Daniel”. Este vorba de un pucios de nădejde din comuna Măneşti - Dâmboviţa (acum, un biet pensionar foarte înaintat în vârstă şi foarte bolnav), mâna dreaptă pentru “mama Gigi”, alături de “păstorul Cristea” (cealaltă mână dreaptă, că a avut două, şi cu a ei, trei). Fără a fi preot, îndeplinea o funcţie echivalentă cu cea de “pastor” la protestanţi. Lui şi numai lui i s-a adresat Cuvântul de la Pucioasa cu apelativul Daniel ( care de altfel, era un pseudonim, adică un nume mincinos)
Să auzim şi de bine!
Maria Margareta