Chiar daca ti se pare ca seamana cu acest sindrom stockholm, nu este; caci dragostea aceasta este una crestina. Nimeni nu a spus ca au ajuns sa se imbratisez de drag, ci ca cel torturat l-a iertat pe tortionar. Asculta interviurile cu Pr. Calciu-Dumitreasa si vei intelege mai bine.
Aceasta dragoste fata de aproapele depaseste orice logica umana: de aceea se inscrie pe linia desavarsirii umane, caci este de fapt dragoste divina in omul indumnezeit. Exemplu pentru acestia nu a fost altul decat Iisus Hristos si Sfintii Lui, care atunci cand erau omorati se rugau pentru iertarea celor care le luau viata. Ideea este pentru multi inaccesibila, pentru ca omul se iubeste prea mult pe sine; ori aici e vorba de uitare de sine, de incalcarea voii proprii si imbratisarea cu tot sufletul a voii lui Dumnezeu. Aceasta dragoste iertatoare a fost de fapt conditia sine-qua-non a supravietruirii lor in conditii de teroare, turtura, boala si lipsuri. Faptul ca au existat supravietuitori in aceste conditii inumane de viata, inseamna ca dragostea crestina este Medicamentul sufletesc si trupesc universal valabil.
Iar o inima dezpatimita si plina de dragoste pentru aproapele, se face salasul Duhului Sfant. Iar Duhul Sfant este Viata.