Candva si eu credeam in oameni asa cum faceti voi. Ba mai mult plecam la randu-mi genunchii la ora stabilita asteptand cu inima intinsa sa intalnesc pe fratele si sora mea. Dar ei lipseau..insa a venit Hristos si a umplut golul. Acum desi multi au ales sa plece, sa uite, o farama din ei a ramas. A ramas pentru a le da posibilitatea de a se intoarce Acasa cand vor obosi. Ma bucur ca aveti dragoste fratilor, ma bucur pentru tineretea voastra, pentru ravna voastra. Maica Domnului sa va tina asa!