Nimic nu este fara rost
Ochii mei sunt ptr lumina, ptr verdele primaverii, ptr albul zapezii, ptr cenusiul norilor si ptr albastrul cerului, ptr stelele noptii si ptr incredibila minune ca in jurul meu exista atatia oameni minunati.
Gura mea este ptr cuvant, ptr o vorba buna pe care o asteapta cineva.
Buzele mele sunt ptr sarut, iar mainile mele ca sa fiu bland si delicat, ca sa ofer unui sarac paine sau magaiere.
Picioarele mele, ca sa merg pe drumul catre aproapele meu.
Inima mea este ptr iubire, ptrr caldura, ptr cei care traiesc in singuratate si raceala.
Peste tot sunt cu trupul. Nimic nu este fara sens. Totul isi are semnificatia sa profunda.
Atunci de ce nu sunt fericit?
Sunt ochii mei inchisi?
Este gura mea amara?
Sunt mainile mele "gheare" fara inima?
Sau s-a uscat inima mea?
Nu stiu ca sunt facut ptr fericire?
|