Citat:
În prealabil postat de memike
Nu stiu ...stiu ca nu e bine sa spun...ca de obicei cand spun ce am facut parca imi pierd tot sporul....da am fost si m am spovedit....si ma rog asa dupa puterea mea...si am fost si la doctor....si iau pastile...dar tot asa....ma mai iau gandurile astea....e si problema ca nu pot sa fac o diferentiere daca e ceva de natura psihica sau de natura sprituala...sincer is disperat...nici sarbatorile nu le am petrecut asa linistit....si la biserica merg asa cat pot dupa puatere...si totusi...habar nu am ce sa mai fac....
|
Evita sa te mai gandesti la aceasi problema, evita sa faci obsesii, fixatii pe o chestie imaginara, creata de gandul tau necontrolat. Mergi pe drumul bisericii, pune mana si omoara timpul cu cititul , ca sa nu ai timp sa visezi cai verzi pe pereti. O minte si un trup nepus la lucru, se ndreapta spre nebunie, spre pieire. Vezi aici pe forum la resurse on line , ai o groaza de adrese interesante. Repet, lasa vaicareala, nu te mai lamenta, nu sta cu mintea in gol si trupul in lenevie si totul o sa fie bine.