[patinina34]

10 Că Tu eşti Cel ce M-ai tras din pîntece, nădejdea Mea, de la sînul Maicii Mele.
11 Spre Tine m-am aruncat din mitras[COLOR=#800080][4][/COLOR], din pîntecele Maicii Mele Dumnezeul Meu eşti Tu.
Şi Fericitul Isaia le-a mai-nainte vestit pe acestea: după ce a zis că „fecioara va lua în pîntece, şi va naşte Fiu şi vor chema numele Lui Emmanuil”, a adăugat: „Unt şi miere va mînca mai-nainte de a cunoaşte El binele sau răul. Va lepăda răutatea, ca să aleagă binele.” Deci şi Fericitul David zice, ca despre faţa Stăpînului Hristos: Tu M-ai plămădit în mitră, şi de acolo iarăşi M-ai scos şi, încă aplecîndu-mă Eu şi trăgînd sînul cel de maică, am spînzurat nădejdile Mele de a Ta purtare de grijă.
12 Să nu Te depărtezi de la Mine, că necazul este aproape, şi nu este cine să-Mi ajute Mie!
Pentru că atunci L-a părăsit pe Dînsul şi ceata ucenicilor. După aceasta, mai-nainte grăieşte şi felurile necazului:
13 Înconjuratu-M-au viţei mulţi, tauri graşi M-au cuprins,
14 deschis-au asupra Mea gura lor, ca un leu ce răpeşte şi răcneşte.
Numeşte „tauri” pe preoţi şi pe cărturari, cărora le era încredinţată începătoria norodului şi care erau foarte aspri şi semeţi, iar „viţei” - pe cei rînduiţi sub dînşii. Şi le spune „graşi” pentru că s-au desfătat întru bunătăţile dăruite de Dînsul. Aşa a zis mai-nainte şi marele Moisi: „Şi a mîncat Iacov, şi s-a săturat cel iubit şi a zvîrlit cu piciorul; îngrăşatu-s-a, îngroşatu-s-a, lăţitu-s-a şi a părăsit pe Domnul ce l-a făcut pe dînsul.” Încă şi Fericitul Osie asemuieşte norodul junicei celei sirepe[COLOR=#800080][5][/COLOR], căci ca o junică a strechiat[COLOR=#800080][6][/COLOR]Efraim. Şi într-acest fel l-a numit: „Aşa şi Efraim, junică învăţată să iubească vrajba” - adică prigonitoare şi iubitoare de pricire, că „nikos”[COLOR=#800080][7][/COLOR]nu numeşte „biruinţa”, ci „iubirea de pricire”. Şi, arătînd smerenia de după acestea, a adăugat: „Iar Eu mă voi sui pe frumuseţea grumazului ei. Grumazul ei cel înalt şi trufaş îl voi smeri şi jugul temerii deasupra ei îl voi pune.” Deci şi Psalmul acesta mai-nainte scrie ridicările asupră ale arhiereilor, cărturarilor şi fariseilor, care - urmînd sălbăticia taurilor şi nebunia leilor - înconjurau pe Stăpînul nostru Hristos.