[patinina34]

TÎLCUIREA PSALMULUI 51

Întru sfîrşit, al priceperii, al lui David.

Cînd a venit Doeg Idumeul, şi a vestit lui Saul şi i-a spus lui că a intrat David în casa lui Avimeleh.

Şi de aici este arătat că Avimeleh avea două nume: că Doeg, după cum ne învaţă Istoria cea dintîi a Împăraţilor, l-a pîrît lui Saul pe „Ahimelec”, şi l-a înnebunit către uciderea preoţilor. Iar pe acesta îl numeşte „Avimeleh” şi aici, şi în Psalmul 33.
Deci dumnezeiescul David a scris Psalmul de faţă după ce s-a înştiinţat de clevetirea şi pîra făcută asupra preoţilor, îndemnîndu-i spre răbdare şi îngăduire pe cei nedreptăţiţi şi învăţîndu-i dreptatea dumnezeieştii hotărîri. Pentru aceasta a şi scris deasupra: „întru sfîrşit”. Şi este scris „al priceperii”, ca să aşteptăm sfîrşitul lucrurilor cu pricepere.
De asemenea, are şi proorocia nebuniei lui Rampsak, care, trăgîndu-se din Evrei, apoi fiind robit, a învăţat păgînătatea Asirienilor ce-l robiseră şi a rostit cuvinte hulitoare împotriva lui Dumnezeu, ispitindu-se cu graiuri înşelătoare să amăgească mulţimea Iudeilor. Această tîlcuire ne-a descoperit-o nouă scrierea-deasupra, dar însuşi Proorocul a zis-o mai luminat, începînd de aici aşa:
Ce te făleşti întru răutate, puternice fără de lege, toată ziua?
„Puternic” îl numeşte pe Doeg, care îi era foarte prieten lui Saul, şi pe Rampsak, cel ce avea încredinţată povăţuirea peste oşti. Şi închipuie cuvîntul întru întrebare, poruncind să nu laude răutatea, nici să cheltuiască toată vremea întru răutate. Pentru că aceasta, adică „toată ziua”, Simmah a zis-o: „în fiecare zi”.
2 Nedreptate a gîndit limba ta, ca un brici ascuţit ai făcut vicleşug.
Îţi intinezi limba - zice - cu mincinoase cuvinte - pentru că acest grai, „a gîndit”, l-a pus în loc de „a grăit” - şi ca un brici ascuţit aduci (adică grăieşti) cuvîntul, meşteşugind pieire celor ce se pleacă lui.
3 Iubit-ai răutatea mai mult decît bunătatea, nedreptatea - mai mult decît a grăi dreptate.
Ai ales - zice - pe cele rele în locul celor bune, ai cinstit mai mult graiurile mincinoase decît pe cele adevărate şi îmbrăţişezi nedreptatea mai mult decît dreptatea.
4 Iubit-ai toate graiurile cufundării, limba cea vicleană.
„Graiuri ale cufundării” şi „limbă vicleană” a numit minciuna care poate să piardă cu totul, din metafora celor ce îi îneacă în adîncul apelor pe cei cufundaţi de dînşii. Acest lucru l-a făcut Doeg, că a stricat cu totul cetatea preoţilor, născocind asupra lui Avimeleh cuvinte mincinoase. Acest lucru s-a apucat a-l face şi Rampsak, aducînd făgăduinţe mincinoase către cei ce stăteau pe ziduri, dar n-a nimerit vînatul.
5 Pentru aceasta, Dumnezeu te va surpa pînă în sfîrşit, te va smulge şi te va muta din lăcaşul tău, şi rădăcina ta - din pămîntul celor vii.
Zice: Dacă ai ales răutatea, nu vei scăpa de hotărîrea Dumnezeului tuturor, că te va pierde pe tine prea-degrab, şi de tot te va da stricăciunii, şi te va despărţi de catalogul celor vii şi, smulgîndu-te din rădăcină, te va da morţii. Şi, văzînd pieirea acestora, de aici va răsări prea-mare cîştig celor ce se mîhnesc pentru buna-norocire a celor răi. Pentru că zice:
6 Vedea-vor drepţii, şi se vor teme, şi de dînsul vor rîde şi vor zice:
De cine? De cel nedrept, care nu numai că se nevoieşte împotriva adevărului însuşi, ci şi asupra preoţiei se înnebuneşte. Pentru aceea zic cei ce sînt dăruiţi lui Dumnezeu:
7 Iată omul care n-a pus pe Dumnezeu ajutor lui-şi, ci a nădăjduit spre mulţimea bogăţiei sale şi s-a întărit întru deşertăciunea sa.