[patinina34]

15 Aceia se vor risipi să mănînce, iar de nu se vor sătura, vor cîrti.
Simmah a alăturat acest stih la cel mai dinainte şi a zis aşa: „Învîrtoşează-se către seară, să se tulbure ca nişte cîini ce înconjură cetatea răspîndindu-se, ca să nu înnopteze nesăturaţi.” „Că ziua toată - zice - le este lor nu numai seară, ci şi noapte, zăcînd peste dînşii norul necredinţei.” Iar după Cei 70, se cuvine a înţelege aşa: Răspîndindu-se prin lume ca nişte cîini, aceştia caută hrana duhovnicească, dar - neaflînd-o, pentru că nu cred Celui propovăduit de toţi Proorocii - se tulbură şi cîrtesc, arătînd şi întru aceasta nemulţumitoarea socoteală.
16 Iar eu voi lăuda puterea Ta şi mă voi bucura dimineaţa de mila Ta.
Deci, îndrăznind a face acele nelegiuiri, ei vor pătimi atîtea primejdii, iar eu voi lăuda mila Ta. Şi, răsărind lumina Ta cea gîndită şi dăruind lumii dimineaţa, voi proslăvi nemăsurata milostivire a Ta întru toate bisericile.
Că Te-ai făcut sprijinitorul meu şi scăparea mea în ziua necazului meu.
17 Ajutorul meu eşti, Ţie voi cînta. Că Tu, Dumnezeul meu, sprijinitorul meu eşti, Dumnezeul meu, mila mea.
Zice: Am dobîndit pururea ajutorul Tău şi pentru a Ta purtare de grijă am scăpat de primejdiile ce mi s-au întîmplat. Pentru care, numai pe Tine Te ştiu Dumnezeu şi Te numesc izvor al milei şi al iubirii de oameni. Şi, văzîndu-le de departe cu ochi prooroceşti, Fericitul David mai-nainte a grăit primejdiile Iudeilor. Şi s-a făgăduit că va lăuda de-a pururea pe Stăpînul, şi îşi împlineşte făgăduinţele, aducînd cîntarea de laudă prin cei bine-credincioşi, „că precum după noapte, răsărind soarele dimineaţa, se luminează toate cele de sub cer, aşa şi venirea Soarelui Dreptăţii a pierdut întunericul păcatului, şi a dăruit lumina cunoştinţei de Dumnezeu celor ce cred întru Dînsul, şi nu încetează dăruind-o în toate zilele.”