[patinina34]

Încă şi acest lucru arată covîrşirea purtării de grijă: că nu peste orice fel de oameni a pus mai mare pe ciobanul oilor, ci peste strănepoţii lui Israil, care au primit numirea strămoşului lor, şi peste cei ce se îndulceau de purtarea de grijă a lui Dumnezeu, pe care i-a dat lui ca pe o moştenire. Iar el, amestecînd priceperea cu prostimea[COLOR=#800080][1][/COLOR], i-a povăţuit după legile dumnezeieşti. Acestora se aseamănă şi punerea de lege a Domnului: „Faceţi-vă înţelepţi ca şerpii şi proşti ca porumbeii.” Că, dintru amîndoi izgonind răutatea - dintru primii scoţînd reaua lucrare, iar dintru ceilalţi nepriceperea - a amestecat fapta bună cea lăudată. Pe aceasta şi noi se cuvine a o iscusi întru sine. Zic noi - cei care ne-am chemat asemenea Fericitului David, şi chiar pentru lucruri mai mari, că ni s-a încredinţat slujbă de mai mari lucruri - să umblăm după vrednicia chemării, după punerea de lege a dumnezeiescului Pavel.


[COLOR=#800080][1][/COLOR]Prostime – aici, „simplitate”, „nevinovăţie”. La fel, mai jos, „proşti” înseamnă „nevinovaţi”, „simpli şi blînzi”.