[patinina34]

TÎLCUIREA PSALMULUI 86


Fiilor lui Core. Psalmul cîntării.

Şi Psalmul acesta mai-nainte vesteşte mîntuirea neamurilor şi mai-nainte grăieşte petrecerea cea cu bună-credinţă pe care a învăţat-o Stăpînul Hristos după ce S-a făcut om.
Temeliile Lui - în munţii cei sfinţi.
„Temelii” ale bunei-credinţe sînt dumnezeieştile învăţături şi porunci, iar „munţi sfinţi” peste care s-au înfipt temeliile acestea sînt Apostolii Mîntuitorului nostru. Că pentru aceştia a zis Fericitul Pavel: „... zidiţi fiind pe temelia Apostolilor şi a Proorocilor, piatra din capul unghiului fiind Însuşi Iisus Hristos”; şi iarăşi: „... Petru, şi Iacov şi Ioan, cei ce par că sînt stîlpi.” Şi Domnul - lui Petru, după acea adevărată şi dumnezeiască mărturisire: „Tu eşti Petru, şi pe piatra aceasta voi zidi Biserica Mea, şi porţile iadului nu o vor birui pe dînsa”; şi iarăşi: „Voi sînteţi lumina lumii: nu poate cetatea să se ascundă, deasupra muntelui stînd.” Deci pe aceşti munţi sfinţi a înfipt Stăpînul Hristos temeliile bunei-credinţe.
2 Iubeşte Domnul porţile Sionului mai mult decît toate sălaşele lui Iacov.
Iar care este Sionul acesta, să ne tîlcuiască dumnezeiescul Pavel: „V-aţiapropiat la muntele Sionului şi la cetatea Dumnezeului celui viu, la Ierusalimul cel ceresc şi la zecile de mii ale Îngerilor, la praznicul şi la Biserica celor întîi-născuţi, ce sînt scrişi în ceruri.” Şi iarăşi: „Iar Ierusalimul cel de sus slobod este, care este maica noastră.” Şi întru Epistola către Evrei, vorbind pentru Patriarhul Avraam, le-a adăugat şi pe acestea: „... aştepta cetatea ce avea temeiuri ale cărora meşter şi ziditor este Dumnezeu.” Şi iarăşi, pentru ceilalţi Sfinţi: „Cei ce ziceau unele ca acestea arată că patria o caută.” Şi, dacă ar fi pomenit cetatea dintru care au ieşit, ar fi avut vreme iarăşi să se întoarcă, dar acum o poftesc pe cea mai bună, adică pe cea cerească. Deci ne învăţăm că este o cetate cerească, ce se numeşte Ierusalim, care nu are turnuri şi ogrăzi şi care nu e strălucită cu strălucire de pietre scumpe, ci este luminată cu cetele Sfinţilor şi înfrumuseţată cu petrecere îngerească. Nu ar fi greşit cineva de ar fi numit „porţi” ale cetăţii acesteia bisericile de pe pămînt, că prin ele este cu putinţă a intra într-însa: că, pedepsindu-ne şi mai-nainte iscusindu-ne, întru biserici deprindem petrecerea cetăţii cereşti. Porţile acestea a zis cuvîntul cel proorocesc că sînt prea-iubite Dumnezeului tuturor şi mai cinstite decît lăcaşurile iudeeşti.
3 Prea-slăvite s-au grăit pentru tine, cetatea lui Dumnezeu.
Minunate şi prea-slăvite sînt proorociile pentru tine, şi covîrşesc toată omeneasca aşteptare. Şi cum că cele zise nu se potrivesc nicidecum Sionului acestuia de jos, mărturisesc cele adăugate:
4 Aduce-mi-voi aminte de Raav, şi de Babilon şi de cei ce mă cunosc pe mine.
Şi, iată, cei de altă seminţie, şi Tirul şi norodul Etiopilor, aceştia s-au născut acolo.
Zice: Acestea s-au grăit pentru tine – o, dumnezeiască cetate! – pentru ca cei ce de demult trăiau întru păgînătate şi erau ţinuţi de întunericul necunoştinţei să se învrednicească de sălăşluirea întru tine şi să se împărtăşească de petrecerea ta. Şi a pomenit neamurile cele mai sus zise ca pe nişte prea-nelegiuite care erau încoronate cu stăpînirea păgînătăţii, ca prin acestea să-i arate şi pe ceilalţi. Că Raav era Hananiancă şi curvă, Babilonul - împărăţie fierească şi păgînă, iar cei de altă seminţie, adică Filistenii, am arătat mai înainte cine erau. Iar a Tirului păgînătate, şi neastîmpărare, şi rea-credinţă şi nelegiuire, le-a povestit Proorocul Iezechil. Iar cuvîntul cel proorocesc i-a numit „norod al Etiopilor” nu numai pe inşişi Etiopi, ale cărora suflete au urmat vopseala trupurilor, ci şi pe toţi cei negri cu sufletul. Pentru că şi în Cîntarea Cîntărilormireasa strigă: „Neagră sînt, şi frumoasă – o, fiice ale Ierusalimului!” Neagră - că sînt amăgită şi întinată cu jertfele de dobitoace necuvîntătoare; iar frumoasă - căci aştept pe Stăpînul din ceruri să vină pentru a mea mîntuire. Şi a arătat deodată şi întunericul păgînătăţii, şi frumuseţea dăruită ei de Dumnezeu.
Deci neamurile acestea n-au intrat niciodată în Ierusalim în vremea Iudeilor, nici n-au iubit petrecerea după Legea cea Veche, iar după înomenirea Mîntuitorului nostru locuiesc în Ierusalimul acesta, umplu bisericile de prin lume, se mută în Sionul cel de sus şi dobîndesc acea fericită petrecere. „Că din care neamuri nu au crezut Mîntuitorului, şi care dintru acestea nu aleargă la Ierusalimul acesta de jos, ca să se închine prea-vestitelor şi cinstitelor locuri, întru care Dumnezeu cel din Dumnezeu, pentru iubirea de oameni, nu numai că S-a întrupat, ci şi cu picioarele a umblat. Deci prin cele de aici înainte a zis că acestea bine se află”:
5 Maică, Sionului va zice omul,
Şi tot omul va numi Sionul „mamă”. Aşa zice şi Fericitul Pavel: „Iar Ierusalimul cel de sus slobod este, care este maica noastră a tuturor.”
şi Om S-a născut întru dînsul,
Cu acest „va zice omul” a împreunat şi stihul acesta, că cel ce numeşte Sionul „maică” va mărturisi şi naşterea Omului ce S-a născut întru dînsul. Şi, ca să nu-L socotească cineva doar om pe Acesta, a adăugat:
şi Însuşi Cel Preaînalt l-a întemeiat pe dînsul.
Că Omul acesta Care întru dînsul S-a născut este şi Făcător, şi Ziditor, şi Preaînalt şi Dumnezeu.
6 Domnul va povesti întru cartea noroadelor şi a boierilor acestora ce au fost întru dînsul.
Iar Simmah, aşa: „Domnul va număra, scriind noroade. Acesta S-a născut acolo.” Pentru că Cel ce a învrednicit de cartea Lui[COLOR=#800080][1][/COLOR]noroadele care petreceau în Sion S-a născut după omenie[COLOR=#800080][2][/COLOR]întru dînsul, Domn fiind şi Dumnezeu. Această numărare încă şi Domnul nostru a învăţat-o, zicînd către Sfinţii Apostoli: „Iar ai voştri şi perii capului sînt număraţi.” Încă şi scrierea aceasta a arătat-o ucenicilor Săi, zicînd: „Nu vă bucuraţi că dracii se supun vouă, ci că numele voastre s-au scris în ceruri.”
7 Că lăcaşul tuturor celor ce se veselesc este la Tine.
Pentru că petrecerea cea din ceruri, care este despărţită de toată mîhniciunea, are veselia cea lămurită şi curată şi bucuria. Şi întru aceasta ucenicii bunei-credinţe nu vor nemernici[COLOR=#800080][3][/COLOR], ci în veac vor locui.




[COLOR=#800080][1][/COLOR]Cartea Vieţii

[COLOR=#800080][2][/COLOR]firea cea omenească

[COLOR=#800080][3][/COLOR]Nu vor pribegi.