[patinina34]

10 Şi l-a pus pe el lui Iacov spre poruncă, şi lui Israil spre aşezămînt veşnic,
Şi dumnezeiescul Moisi a pomenit jurămintele acestea, că a zis – zice – Dumnezeu către Avraam: „Asupra Mea Însumi M-am jurat că, blagoslovind, te voi blagoslovi cu adevărat; şi, înmulţind, voi înmulţi sămînţa ta ca stelele cerului cu mulţimea. Şi se vor blagoslovi întru sămînţa ta toate seminţiile pămîntului.” Şi aduce aminte acest jurămînt lui Isaac, iar cu Iacov întăreşte tocmelile şi le împlineşte: prin Moisi slobozindu-i pe strănepoţii acelora din robia Egiptenilor, prin Iisus Navi dîndu-le pămîntul făgăduit lor, iar prin Stăpînul Hristos încheind sfîrşitul făgăduinţei.
11 zicînd: Ţie voi da pămîntul Hanaan, funia moştenirii voastre.
„Funie” a numit stăpînia pămîntului, pentru că osebirea celor ce au moşie este ca să supuie pămîntul sub măsură.
12 Cînd erau ei la număr puţini, împuţinaţi şi nemernici întru dînsul,
Şi acestea - zice - s-au făgăduit părinţilor noştri, ce erau puţini şi foarte lesne de numărat. Şi prin aceasta arată puterea Celui ce S-a făgăduit: că, deşi erau aşa de puţini, a putut să le dea stăpînirea unui pămînt atît de mare.
13 şi au trecut din neam în neam şi de la o împărăţie la alt norod,
Că Patriarhii petreceau nemernicind şi nu erau întemeiaţi şi statorniciţi nici într-un loc, ci uneori aici, iar alteori acolo îşi mutau corturile.
14 n-a lăsat om să le facă lor strîmbătate.
I-a arătat mai înalţi decît cei ce se ispiteau să le facă strîmbătate.
Şi a certat pentru dînşii împăraţi:
15 Nu vă atingeţi de unşii Mei şi întru Proorocii Mei nu vicleniţi!
Aşa, l-a certat cu mari certări pe Faraon şi l-a înfricoşat pentru Sarra[COLOR=#800080][5][/COLOR], muierea lui Avraam; aşa, l-a îngrozit noaptea pe Avimeleh, zicînd: „Iată, tu mori pentru Sarra, muierea lui Avraam, şi aceasta este însoţită cu bărbatul!”; aşa, l-a arătat cinstit pe Isaac celor ce atunci locuiau Palestina; aşa, lui Laban, cel ce îngrozea să-l ucidă pe ginerele său, i-a zis: „Vezi să nu grăieşti cuvinte aspre şi grele asupra robului Meu Iacov!” Iar „unşi” îi numeşte pe dînşii nu ca pe nişte unşi cu untdelemn, ci ca pe nişte aleşi. Iar „Prooroc” l-a numit pe Avraam Însuşi Dumnezeu, că a zis: „Dă înapoi muierea omului, că Prooroc este, şi se va ruga pentru tine şi te vei mîntui.”

[COLOR=#800080][1][/COLOR]al Creştinilor

[COLOR=#800080][2][/COLOR]al Iudeilor

[COLOR=#800080][3][/COLOR]Bucata e din Cîntarea Anei,din Prima carte a Împăraţilor, 2:19.

[COLOR=#800080][4][/COLOR]„Exagerat”, cum ne franţuzim noi.

[COLOR=#800080][5][/COLOR]Am mai zis, Sarra a fost răpită de două ori: în Egipt de Faraon, şi în Gherara de Avimeleh.