[patinina34]

TÎLCUIREA PSALMULUI 137

Lui David.

După întoarcerea din Babilon, surpînd cu dumnezeiescul ajutor neamurile ce s-au ridicat asupra lor, Iudeii aduc laudă de mulţumire lui Dumnezeu. Deci pe acestea le mai-nainte vesteşte dumnezeiescul David.
Mărturisi-mă-voi Ţie, Doamne, cu toată inima mea
N-au fost nemulţumitori către Făcătorul de bine, ci - aducîndu-I rugăciune, şi dobîndind ajutor - pentru facerile de bine Îi răsplătesc cu cele după putere, şi Îi aduc laude.
şi înaintea Îngerilor voi cînta Ţie.
Zice: Vom urma noroadele Îngerilor şi, precum în ceruri aceia laudă pe Dumnezeul tuturor dănţuind, aşa şi noi, pe pămînt, vom aduce Ţie cîntare duhovnicească de laudă.
2 Închina-mă-voi către Biserica cea sfîntă a Ta, pentru mila Ta şi adevărul Tău,
Şi Biserica afierosită numelui Tău îmi va fi mie în loc de cer. Întru aceea mă voi închina Ţie şi voi face slavoslovia de mulţumire, văzînd iubirea de oameni către mine şi dreptatea făcută asupra războinicilor: că, uneltind adevărul, asupra acelora ai hotărît pierzare, ca asupra unor nedrepţi şi asupritori, iar pe mine m-ai mîntuit cu mila Ta.
că ai mărit peste tot numele cel sfînt al Tău.
Că prin toate este cinstit numele Tău, şi se cîntă de toţi cei ce au văzut tăria Ta.
3 Ori în ce zi Te voi chema, degrab mă auzi!
Mă rog a dobîndi totdeauna veselia aceasta.
De multă purtare de grijă vei învrednici sufletul meu întru puterea Ta.
Adică: Întru puterea Ta vei face multă purtare de grijă pentru sufletul meu şi îl vei umple de mîngîiere şi de îndrăzneală. Iar Simmah, aşa: „M-ai întărit cu puterea sufletului meu.” M-ai învrednicit - zice - de mult ajutor şi purtare de grijă.
4 Mărturisească-se Ţie, Doamne, toţi împăraţii pămîntului, că au auzit graiurile gurii mele!
Şi atunci, cunoscînd acea prea-mare biruinţă, s-au minunat toţi de puterea Dumnezeului tuturor, dar împăraţii şi domnii Îl laudă pe Făcătorul tuturor mai cu covîrşire abia după înomenirea Dumnezeului şi Mîntuitorului nostru. Însă întru biruinţa aceea nu au auzit graiuri, ci au văzut lucruri prea-slăvite, iar acum au auzit graiuri şi se îndulcesc de evangheliceştile propovăduiri.
5 Şi să cînte întru căile Domnului, că mare este mărirea Domnului!
Rugător le zice pe cele ce or să fie şi mai-nainte grăieşte schimbarea lucrurilor, zicînd că toţi se vor minuna de purtarea de grijă a lui Dumnezeu şi de iconomie - căci „căi” numeşte iconomiile.
6 Că înalt este Domnul, şi spre cele smerite priveşte,
Aceasta a zis şi întru alt Psalm: „Cel ce întru cele înalte locuieşte, şi spre cele smerite priveşte.” Şi zice că, fiind înalt şi negrăit din fire, nu Se leneveşte nici de cei prea-mici, ci şi pe aceia îi învredniceşte de a Sa purtare de grijă.
şi pe cele înalte de departe le cunoaşte.
Că le cunoaşte pe toate mai-nainte de facerea lor şi, de departe văzîndu-i pe cei dintru stăpînii, aduce fiecăruia doctoriile potrivite.
7 De voi merge în mijlocul necazului, mă vei via.
Glasul este cel al adevăratei credinţe: Nădăjduiesc – zice – că, şi de m-aş împresura din toate părţile de primejdii, voi fi mai înalt decît cele grele şi din ajutorul Tău voi dobîndi viaţă.
Peste mînia vrăjmaşilor ai întins mîinile Tale, şi m-a mîntuit dreapta Ta.
Că, mîniindu-Te asupra neprietenilor mei, pe aceia i-ai dat pedepsei, iar pe mine m-ai învrednicit de mîntuire. Şi de aici este arătat că „mînă” numeşte lucrarea, iar „dreaptă”: lucrarea cea bună, fiindcă „mîna” a înjugat-o cu pedeapsa vrăjmaşilor, iar „dreapta” cu facerea de bine spre dînsul.
8 Domnul va răsplăti pentru mine.
Zice: Om fiind şi în păcate tăvălindu-mă, eu nu pot a-I răsplăti facerile de bine, încît Domnul Însuşi, Cel ce S-a făcut dăruitor al acestora, înomenindu-Se şi luînd asupră-Şi a mea fire, va plăti datoria mea. Şi împreună-glăsuieşte cu acestea şi dumnezeiescul Apostol, zicînd că Stăpînul Hristos a şters zapisul împotriva noastră.
Doamne, mila Ta este în veac, lucrurile mîinilor Tale să nu le treci cu vederea!
Deci: De vreme ce mila Ta este nemăsurată şi se întinde împreună cu veacul, dăruieşte făpturilor Tale grabnică mîntuire! Proorocul a adus şi această rugăciune învăţîndu-se de darul Preasfîntului Duh că Făcătorul firii va plăti datoria firii.

[COLOR=#800080][1][/COLOR]„mişel” - „sărman”, „nemernic”, „ticălos”, „netrebnic”