Rugaciunea vamesului (4)
[COLOR=black]Toate aceste pilde îmi dau nădej[/COLOR][COLOR=black]dea că mă vei ierta și pe mine, [/COLOR][COLOR=black]Domnul meu și Dumnezeul meu. De [/COLOR][COLOR=black]aceea, pentru rugăciunile sfinților [/COLOR][COLOR=black]care au căzut ca și mine, cred că mă [/COLOR][COLOR=black]vei ierta și-Ți vei revărsa din nou iu[/COLOR][COLOR=black]birea și mângâierea peste sărmanul meu suflet pângărit și sfâșiat de păcatul care pentru a doua oară mi-a devenit amar, urât, respingător. Păcatul dintâi era grosolan, al doilea subțire, dar tot atât de dezgustător mi s-a înfățișat. Dar acum mi-e dor numai de Tine, Iisuse. Ai îngăduit să trec prin valea cu idolii păcatelor trupești, apoi prin valea cu idolii păcatelor sufletești pentru ca, în cele din urmă, să alerg - scârbit - numai la puritatea și iubirea Ta, Iisuse! încă o dată m-am încredințat, Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, că numai în Tine îmi găsesc liniștea, pacea, bucuria, dragostea, de care însetează mereu inima mea. Toate le-am încercat, atât plăcerile trupești cât și plăcerile așa-zis sufletești, dar toate m-au amărât, m-au otrăvit. Acum mi-e silă de căldările cu carne ale Egiptului, nu mai doresc prepelițele din pustie, ci mi-e sete și mi-e foame numai de bucuriile Tale curat duhovnicești. [/COLOR]
[COLOR=black]După cum vezi, mă întorc acum [/COLOR][COLOR=black]slăbănogit și zdrențuit de patimile și [/COLOR][COLOR=black]păcatele nenumărate pe care le-am [/COLOR][COLOR=black]săvârșit în toată viața mea. Mă întorc [/COLOR][COLOR=black]flămând și însetat de iubirea Ta, Iisuse. Mă întorc desculț și gol de Harul Tău, Doamne. Am greșit înaintea Cerului și înaintea Ta, Hristoase, și nu mai sunt vrednic să mă numesc nici fiul Tău, nici ucenicul Tău, nici sluga Ta, dar cad cu umilință la picioarele Tale, Iisuse, așa cum sunt, și Te rog cu lacrimi de deznădejde: Nu mă alunga de la Tine, Doamne Iisuse, căci n-am unde mă duce. Chiar de-aș ști că voi muri ca un câine sub gardul împărăției Tale, Iisuse, nu vreau să mă mai întorc în țara păcatului, unde m-am tăvălit în .mocirlă împreună cu porcii pe care i-am păscut. Nu mă alunga de la Tine, Iisuse, căci în întunericul din jurul meu nu văd decât niște arătări urâte, niște năluci hidoase, care mă înspăimântă și nu aud decât urletul unor haite de lupi care mă îngrozesc, iar sub picioarele mele se deschid prăpăstii fără fund, unde o mulțime de balauri așteaptă să mă înghită. De aceea, încă o dată Te rog: bate-mă, pedepsește-mă cum i-ai bătut și i-ai pedepsit pe israelieni în pustie, dar nu mă alunga, nu mă părăsi, căci sunt mai nenorocit decât un copil orfan, decât un copil al nimănui pe care nu-1 primește nimeni.[/COLOR]
[COLOR=black]Venind la Tine, Iisuse, așa cum sunt, cuget mereu la pilda pe care ai dat-o pentru mine, risipitorul și desfrânatul, și, când mi-aduc aminte de dragostea Ta și de iertarea pe care le reverși peste cei ce vin cu pocăință la Tine, atunci deznădejdea mea se întoarce în nădejdea că mă vei primi, iertându-mă și pe mine nevrednicul.[/COLOR]
[COLOR=black]Stând în fața Ta, Iisuse, tremur ca [/COLOR][COLOR=black]biata păcătoasă prinsă în preacurvie.[/COLOR]
[COLOR=black]Recunosc că am păcătuit, că sunt vrednic să fiu ucis cu pietre. Fariseii [/COLOR][COLOR=black]nevăzuți m-au prins pe când săvârșeam păcatul. M-au apucat fără milă [/COLOR][COLOR=black]și m-au târât în fața Ta ca să dai hotă[/COLOR][COLOR=black]rârea. Lipit și ghemuit de zidul Tem[/COLOR][COLOR=black]plului Tău, aștept cu inima înghețată [/COLOR][COLOR=black]și cu respirația oprită ca să isprăvești [/COLOR][COLOR=black]cu scrisul pe nisip, să Te ridici și să [/COLOR][COLOR=black]hotărăști viața sau moartea mea cea [/COLOR][COLOR=black]veșnică. întrucât și aceasta a fost o [/COLOR][COLOR=black]pildă pentru mine, prin sărmana pă[/COLOR][COLOR=black]cătoasă mi-ai spus și mie că nu mă [/COLOR][COLOR=black]osândești, cu condiția să nu mai păcătuiesc.[/COLOR]
[COLOR=black]Știu că fiul nu s-a mai întors în [/COLOR][COLOR=black]țara păcatului, desfrânata n-a mai pă[/COLOR][COLOR=black]cătuit, dar eu mereu mă întorc pre[/COLOR][COLOR=black]cum câinele la vărsătură și ca porcul [/COLOR][COLOR=black]în mocirlă. Și dacă Tu îmi spui lămurit că numai de privesc cu poftă prea-curvesc în inima mea, atunci cum pot [/COLOR][COLOR=black]spune că nu păcătuiesc?[/COLOR]
[COLOR=black]Îți spăl uneori picioarele cu la[/COLOR][COLOR=black]crimi, sparg alabastrul cu tot cu mirul [/COLOR][COLOR=black]scump al sufletului meu, dar, iubitul [/COLOR][COLOR=black]meu Mântuitor, eu sunt mai slab de[/COLOR][COLOR=black]cât toți cei slabi și, de aceea, am ne[/COLOR][COLOR=black]voie de mai multă dragoste și iertare până când mi se vor întări picioarele [/COLOR][COLOR=black]pe calea faptelor bune. Iartă-mă, deci, [/COLOR][COLOR=black]nu numai de șaptezeci de ori câte [/COLOR][COLOR=black]șapte, ci până la ultima clipă a vieții mele, până când îmi vei lua sufletul [/COLOR][COLOR=black]cu Tine.[/COLOR]
[COLOR=black]Și când stau în sfânta Biserică, mă [/COLOR][COLOR=black]pomenesc, mai vârtos cu sufletul de[/COLOR][COLOR=black]cât cu trupul, în fund de tot, alături de[/COLOR][COLOR=black] toți vameșii pământului. Copleșit de păcate nenumărate, stau cu capul plecat în jos, neîndrăznind să ridic ochii mei la cer. Căci un rob al Tău numai cât spunea: „Doamne, cine ești Tu și cine sunt eu!" - începea să plângă. Și într-adevăr, când mă gândesc că Tu ești Creatorul cerului și al pământului, că de Tine se înfricoșează Heruvimii și se cutremură Serafimii, iar eu nu sunt decât un vierme ce mă bălăcesc într-o cloacă urâtă, atunci încep să plâng și să mă bat cu pumnul în piept, ca să-mi pedepsesc inima mea cea ticăloasă, care Te-a trădat de atâtea ori, înșelându-Te și bătându-și joc de dragostea Ta cea nețărmurită. Dar nici de data aceasta nu mă deznădăjduiesc de mântuirea mea. Poate că, pășind mereu pragul iubitelor Tale locașuri, voi ieși și eu, odată și odată, mai îndreptat, cu mila și cu Harul Tău.[/COLOR]
[COLOR=black]Zi și noapte, gândurile mele păcă[/COLOR][COLOR=black]toase, patimile și poftele mele cele dobitocești mă leagă cu lanțuri și cu [/COLOR][COLOR=black]cătușele de fier, ca pe Mânase. Dar ca [/COLOR][COLOR=black]și el Te rog, Iisuse, scoate-mi picioa[/COLOR][COLOR=black]rele din butuci, dezleagă-mi mâinile, deschide zăvoarele temniței în care [/COLOR][COLOR=black]zac, ca să văd soarele și lumina, să [/COLOR][COLOR=black]aud ciripitul păsărelelor și zumzetul albinelor, ca să respir aerul îmbălsămat de florile Raiului.[/COLOR]
|