[SIZE=3]Muri o femeie care nu crezu in Dumnezeu ,nici in Rai si nici in Iad nu crezu,drept pentru care toata viata ei nu a dat nimanui nimic de pomana.Ajunse cum lesne banuiti in fundul Iadului.Intr-o buna zi fu instiintata ca va merge impreuna cu un inger in Rai deoarece ,cineva i-a dat de pomana o.....foaie de ceapa.Ingerul tinea in mana sa foaia de ceapa iar femeia se tinea de aceasta.Zburand prin spatlul acela intunecat multe suflete se tot agatau unele de altele si toate de femeia aceea.[/SIZE]
[SIZE=3]Se facu lumina mare si in fata aparu minunata poarta Raiului.Mai aveau putin.Sub sirul acela luuuuung Iadul cel fioros dn care tocmai scapasera.Sufletul femeii se uita in jos si cand vazu acel lung sirag care se tinea de ea s-a scuturat infiorata ca, foita de ceapa de care se tinea se va rupe.Si atit s-a scuturat incat toate acele suflete au cazut inapoi in ghenee,dar....si foita s-a rupt cazand la randul ei odata cu cilalti acolo unde de fapt ii era locul.[/SIZE]
Asa fac si unii din noi atunci cand li se intampla un lucru bun si se gandesc doar la ei, pierzandu-se adesea odata cu cei pe care ar fi putut sa-i salveze.