[patinina34]

[SIZE=3]57[/SIZE]
[SIZE=5]Evanghelia din[/SIZE]
[SIZE=5]Duminica înainte de Naşterea Domnului[/SIZE]
[SIZE=3](Matei 1, 1-24)[/SIZE]

1. Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiului lui David, fiului lui Avraam, 2. Avraam a născut pe Isaac, iar Isaac a născut pe Iacov. Iar Iacov a născut pe Iuda, şi pe fraţii lui. 3. Iar Iuda a născut pe Fares, şi pe Sara din Tamar. Iar Fares a născut pe Esrom, iar Esrom a născut pe Aram.4. Iar Aram a născut pe Aminadav. Iar Aminadav a născut pe Naasson. Iar Naasson a născut pe Salmon. 5. Iar Salmon a născut pe Vooz din Rahav. Iar Vooz a născut pe Ovid din Rut. Iar Ovid a născut pe Iesse. 6. Iar Iesse a născut pe David împăratul. Iar David împăratul a născut pe Solomon din femeia care a fost a lui Urie. 7. Iar Solomon, a născut pe Roboam. Iar Roboam a născut pe Abia. Iar Abia a născut pe Asa. 8. Iar Asa a născut pe Josafat. Iar Josafat a născut pe Joram. Iar Joram a născut pe Ozia. 9. Iar Ozia a născut pe Joatam. Iar Joatam a născut pe Ahaz. Iar Ahaz a născut pe Ezechia. 10. Iar Ezechia a născut pe Manassi. Iar Manassi a născut pe Amon. Iar Amon a născut pe Josia. 11. Iar Josia a născut pe Iehonia, şi, pe fraţii lui, la mutarea Babilonului. 12. Iar după mutarea Babilonului, Iehonia a născut pe Salatiil. Iar Salatiil a născut pe Zorobabel. 13. Iar Zorobabel a născut pe Abiud. Iar Abiud a născut pe Eliachim. Iar Eliachim a născut pe Azor. 14. Iar Azor a născut pe Sadoc. Iar Sadoc a născut pe Ahim. Iar Ahim a născut pe Eliud. 15. Iar Eliud a născut pe Eleazar. Iar Eleazar a născut pe Matthan. Iar Matthan a născut pe Iacov. 16. Iar Iacov a născut pe Iosif, bărbatul Mariei, din care s-a născut Iisus, care se zice Hristos. 17. Deci toate neamurile de la Avraam până la David, neamuri patrusprezece, şi de la David, până la robia Babilonului neamuri patrusprezece, şi de la mutarea Babilonului, până la Hristos neamuri patrusprezece. 18. Iar naşterea lui Iisus Hristos, aşa a fost, că fiind logodită mama lui, Maria cu Iosif, mai înainte de a se aduna ei, s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt. 19. Iar Iosif bărbatul ei fiind drept şi nevrând să o vădească pe ea a vrut pe ascuns să o lase. 20. Şi cugetând la acestea, iată îngerul Domnului prin vis, s-a arătat lui, zicând: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa, din Duhul Sfânt este. 21. Şi va naşte fiu, şi vei chema numele lui Iisus, că acesta va mântui pe poporul său de păcatele lor. 22. Iar acestea toate s-au făcut, ca să se plinească, ce s-a zis de la Domnul prin proorocul ce zice: 23. Iată fecioara în pântece va lua, şi va naşte fiu, şi vor chema numele lui Emmanuel, ce s-a tâlcuit cu noi Dumnezeu. 24. Şi sculându-se Iosif din somn, a făcut, precum i-a poruncit Îngerul Domnului, şi a luat pe logodnica sa.


Plinirea vremii: Naşterea lui Iisus

1. Evanghelistul Matei, scriind Evanghelia anume pentru evrei spre a-i convinge despre mesianitatea lui Iisus şi, deci, spre a-i atrage la creştinism, se acomodează aşteptărilor lor. Aşteptările evreilor erau ca să vină Mesia, ca urmaş al lui David, şi în care să se împlinească promisiunile lui Dumnezeu, date, mai ales, protopărintelui lor, lui Avraam. De aceste aşteptări ţinând seamă, Matei, la început, în cele dintâi cuvinte ale cărţii sale anunţă că scrie carte despre faptele lui Iisus1) care, precum vor vedea în cuprinsul ei, este aşteptarea poporului Israil. Căci Iisus întruneşte în persoana sa împlinite promisiunile date lui Avraam şi culminarea gloriei israilitene: El este Fiul lui Avraam şi Fiul lui David. El este al treilea membru, membrul complectator al semnului Dumnezeirii2) în istoria lui Israil, prin urmare ţinta istoriei lui Israil.
Genealogia, pe care o înşiruie Evanghelistul (vs. 2-17) este o dovadă cronologică. Atât timp este de la Avraam până la David, cât este de la David până la Iisus. În anul, în care s-a împlinit atâta timp de la David încoace, cât este de la David până la Avraam, trebuia să se nască cel proorocit şi aşteptat. Naşterea Lui era o necesitate a timpului fixat de Dumnezeu. Şi aceasta se dovedeşte şi din faptul istoric că între David şi anul naşterii lui Mesia este o prăpastie: robia babilonică. Această robie cronologiceşte este la mijloc între David şi Iisus. De la David Istoria lui Israil şi-a făcut cursul în cădere până la robie şi de aici în ridicare până ce, ajungând la nivelul lui David şi al lui Avraam, trebuia să-şi găsească împlinirea.
Aceasta ne-o dovedeşte atât de frumos numărul neamurilor (14) de la Avraam la David şi (2 x 14) de la David la Iisus.
Aici Evanghelistul presupune cunoscut că între Avraam şi David viaţa omenească, în termen mediu, e de 80 ani, pe când de la David la Iisus e numai de 40 de ani; că deci 80 x 14 = 40 x 2 x 14 = 1120.
Evident deci, pentru Israilteni, naşterea lui Mesia trebuia să se întâmple în anul, în care Iisus s-a născut, fiindcă în acel an sosise plinirea vremii (Galateni 4, 4).