[Florin-Ionut]

1 Petru 2, 18-23:

"Slugilor, supuneţi-vă stăpânilor voştri, cu toată frica, nu numai celor buni şi blânzi, ci şi celor urâcioşi.
Căci aceasta este plăcut lui Dumnezeu, să sufere cineva întristări, pe nedrept, cu gândul la El.
Căci, ce laudă este dacă, pentru greşeală, primiţi bătaie întru răbdare? Iar dacă, pentru binele făcut, veţi pătimi şi veţi răbda, aceasta este plăcut lui Dumnezeu.
Căci spre aceasta aţi fost chemaţi, că şi Hristos a pătimit pentru voi, lăsându-vă pildă, ca să păşiţi pe urmele Lui,
Care n-a săvârşit nici un păcat, nici s-a aflat vicleşug în gura Lui,
Şi Care, ocărât fiind, nu răspundea cu ocară; suferind, nu ameninţa, ci Se lăsa în ştirea Celui ce judecă cu dreptate."

Pentru greseala suntem datori cu "bataia intru rabdare". Ba mai mult, se vede clar ca Dumnezeu ne vrea caliti in suferinte, spre desavarsirea noastra si pentru incercarea credintei.

Cautam o viata fara suferinta? Atunci ma tem ca nu suntem suficient de... crestini.

Doamne, ajuta ne-credintei si ne-vointei noastre!