[SIZE=+1] Cazul ieromonahului Antim de la Sihastria[/SIZE] In luna octombrie a anului trecut ne-am bucurat de binecuvintarea Sfintului Ioan Casian, adus la noi in tara de o delegatie catolica in frunte cu excelenta sa Bernard Panafieu. Un lucru bun savirsit cum nu se cade mai rau. Sugestia indusa credinciosilor de rind a fost cea scontata: catolicii au si ei sf. moaste si fac parte din "Marea Biserica". In momentul in care se impart valorile ortodoxiei la masa de negocieri sau se regizeaza scenarii de unitate confesionala cu happy end, sfirsitul incepe odata cu aplauzele.
Nu stim de ce in Candela Moldovei nu se vorbeste nimic despre razvratirea de la manastirea Sihastria, ci doar de vizitele delagatiei catolice la m-rile Secu si Bistrita. Este bine totusi ca nu s-a incercat masluirea adevarului ci doar omiterea lui. Dar despre ce incident este vorba? Spre seara delegatia catolica in frunte cu arhiepiscopul catolic al Marsiliei, Bernard P., a adus spre inchinare moastele Sfintului ortodox roman Ioan Casian.
Dis de dimineata, dupa ce au luat micul dejun, catolicii s-au pornit spre catedrala pentru a savirsi MESSA CATOLICA. Nu s-a stiut nimic dinainte, dar un grup de trei ieromonahi ortodocsi in frunte cu pr. Antim s-au opus, mai intii la preacuviosul Victorin, dar vazind ca acesta ezita, au mers inaintea ereticilor si au inchis usile catedralei. Acestia au fost foarte surprinsi de aceasta initiativa si s-au retras. Dar peste putin timp apare IPS Daniel care dupa ce-l mustra bine pe staret pentru razvratire si neorinduiala, opreste dintr-un foc pe pr. Antim de a se mai impartasi si anunta ca cei care-l vor urma in "erezie" vor fi supusi canonisirii.
Apoi messa s-a facut in trapeza manastirii si delegatia a plecat linistita mai departe, dupa ce a fost asigurata ca acel gest nu se va mai intimpla de acum incolo. Bineinteles, la m-rile Secu si Bistrita obstile au fost incintate (!?) si de sfintele moaste si de suita de le insotea, prilej de a se mai degusta din vinurile puse deoparte.
Stam si ne intrebam cum a fost posibil ca dintr-atitia stareti, ieromonahi, calugari, doar unul singur sa se ridice si sa faca ceva pentru a opri blestematia catolica a-si face loc prin manastiri, prin ultimele bastioane de ortodoxie din Romania. Credem ca acum raportul este invers, la un marturisitor sunt 12 iude care abia asteapta sa-l vinda. Marturisirea adevarului pentru astfel de caldicei este egala cu pierderea functiei, a gradului si autoritatii si pasibil de a fi trecut prin furcile reeducarii mitropolitane.
Stim ca nu toti care tac sunt de acord cu eresul catolic, dar atita vreme cit vor considera ca "nu a venit inca timpul" de a face ceva, ramin vrednici de plins pentru comoditatea si impaciuirea lor, pentru ca toti vom fi intrebati la judecata, care a fost valoarea noastra in Ortodoxie data de lucrarea intru Hristos si de roadele intru Biserica, si nu stim daca toti acesti "comozi" vor putea da raspuns bun inaintea Judecatorului si a Sfintilor.
In prezent p. Antim a fost repus in drepturi si lucrurile au reintrat in "defuncta tacere".
[SIZE=2]
Braconajul pustnicilor si al schivnicilor Inca de pe la sfirsitul verii, s-a observat oarece agitatie in jurul manastirilor din Moldova, din partea Jandarmeriei Romane. Acestia, sub motivul cautarii de traficanti de lemn, au facut razii prin padurile din apropierea schiturilor pentru a-si formula o idee despre cum vietuiesc pustnicii prin acele locuri. Stim de buna colaborare a sfintei mitropolii cu armata, care vor sa scoata in ilegalitate pustnicii si schivnicii prin diverse regulamente si presiuni, pentru ca ramin singurii care prin statutul lor de autonomie scapa circumscrierii lor. Dar nu vor reusi niciodata aceasta pentru ca aceste specii monahale pe cale de disparitie sunt cele mai ocrotite de Insusi Hristos Dumnezeu. [/SIZE]
[SIZE=+1]"Dragostea" evreilor talmudisti[/SIZE]
Vizita rabinului Arthur Schneider din 4 nov. 2002 la Iasi ramine memorabila in paginile noastre. De ce? Pentru ca s-a mai aruncat inca o punte peste idealurile unitatii (!?) eclesiale, inca o dorinta implinita a mintilor indracite. Nu contestam aici nici munca distinsului rabin pentru aplanarea conflictelor si nici titlul, oferit cu atita sirguinta, de Doctor Honoris Cauza. Dar dincolo de toate aceste bune intentii de "deschidere" a unuia catre celalalt, pentru a nu ramine paralizati de ceea ce s-a petrecut in trecut, se ascunde ecoul sionismului mesianic eliberator (sic). Ecou care face ca la prima editie a Simpozionului international iudeo-crestin "Spiritualizarea Psalmilor si morala ascunsa a Profetilor" de la Durau din iulie 1998, tinut cu usile inchise, sa se puna bazele unei a doua intruniri cu tema "Demnitatea si valoarea vietii umane in traditiile iudaica si crestina". Credem ca raspunsul la unele intrebari naive de felul "Ce poate fi rau in asta?" poate veni de la un "samarinean"? În România, în 1945, marele rabin Alexandru Safran, la un congres al tuturor cultelor, tinut la Bucuresti, sub ocârmuirea regimului comunist, a cerut, în fata întregului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române si a reprezentantilor celorlalte culte, adunati la acel congres, sã se termine o datã pentru totdeauna cu acuzatiunile aduse împotriva evreilor în legãturã cu uciderea lui Iisus care, în realitate, a fost condamnat la moarte de procuratorul roman si nu de evrei, iar ca urmare ei nu poartã nici o rãspundere. Ca rãspuns la cutezanta marelui rabin, s-a auzit atunci un glas care a rãsunat în toatã adunarea; era glasul evreului misionar crestin Richard Wurmbrandt, care i-a strigat lui Safran (si celorlalti rabini prezenti) câteva cuvinte cu putere profeticã: voi, care reprezentati Sinagoga si ÎI tãgãduiti pe Mesia, pânã nu veti sta în genunchi în fata Crucii si pânã când nu veti cere iertare Rãstignitului pentru fãrãdelegea comisã, nu vi se cade sã-I pomeniti numele! La aceste cuvinte, rostite, ca altãdatã, de proorocii Vechiului Testament, tot clerul ortodox, de fatã la acel congres hibrid, a izbucnit în ovatii si aplauze, în timp ce marele rabin si suita lui au pãrãsit ostentativ adunarea, într-o larmã generalã, iar congresul s-a spulberat. În aceeasi zi, Wurmbrandt a fost arestat si condamnat la 14 ani închisoare.
Daca profetiile psalmice ale proorocului David nu le-au deschis evreilor ochii, macar noi sa nu ne acoperim vederea din pricina Adevarului zdrobitor asupra acestei lumi.
|