Subiect: Despre PARINTI
View Single Post
  #25  
Vechi 22.01.2009, 10:32:26
dorinastoica14
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
Īn prealabil postat de icamilin Vezi mesajul
Draga Dorina, raspunsul meu a fost in general pentru toate patru.
Ai scris cu o tristete-n suflet despre faptul ca te-ai nascut fata si am crezut ca ai suferit din cauza lor. Iarta-ma!
Imi dau seama ca acum, parintii tai sant batrani si stau cu tine ! Bunul Dumnezeu sa-ti dea putere sa ai grija de ei asa cum au avut si dansii de tine cand erai mica. Sa sti ca si tatal meu mai traieste, are 90 de ani, sta cu un frate de-al meu ( caruia nu-i este deloc usor ). Tatal meu a cazut acum un an mergand la toaleta si si-a rupt osul femural la piciorul drept, desi avre probleme cu inima, cu diabetul, cu anemia, un medic, prieten cu o sora de-a mea, a avut curajul sa-l opereze, cu toate riscurile de-a muri pe masa de operatie. Eu am fost la M.Bistrita in mod special sa-l rog pe Sfantul Grigorie sa-l ajute sa traiasca macar cateva zile dupa operatia pe care si-o dorea cu disperare desi stia riscurile. Am stat sub racla sfantului si plangand il rugam sa se termine cu bine operatia. Iata ca rugaciunile mi-au fost ascultate si in sept. 2008 s-a implinit un an de la operatie. Suntem fericiti ca merge pana la toaleta cu un cadru, sta la masa la TV, citeste Biblia si are o mare dorinta de viata, e fericit ca ne vede pe toti copii pe langa el si plange dupa mama noastra draga. Noi, ceilalti frati mergem sa-l vedem si sa stam de vorba cu el, insa fratele meu si cumnata mea duc tot greul.


Draga Eugenia, sa fii fericita ca mai ai parinti, bucura-te de dansii pana mai poti, implineste-le cel mai mic capriciu pe care si-l doresc ca atunci cand nu voi mai fii, ai face orice, dar nu mai ai, cui.
Mamei mele dragi si de fapt la toti cei adormiti din neamul meu nu mi-a mai ramas de facut, decat parastasele, pe care le fac de obicei la manastiri si sa sti ca simt o caldura-n suflet de binefacere, de multumire, cand vad maicute cu cata pofta servesc cele duse spre pomenire. Doamne ajuta!
Va imbratisez cu mult drag, icamilin
Multumesc Ica pentru cuvintele calde pe care le adresezi in fiecare postare pe care o faci.Intr-adevar locuiesc cu mama mea care are 84 de ani si care este aproape oarba dar inca sanatoasa fizic.Am bucurii caci este cea mai buna prietena a mea dar,uneori sufar caci as vrea sa merg mai des pe la manastiri si sa stau mai mult dar trebuie sa fiu mereu langa ea.Sunt constienta ca si aceasta este mucenicie si parte din drumul meu spre mantuire.
Este adevarat ca atunci cand m-am nascut parintii nu s-au bucurat caci eram tot fata(cea de-a treia) dar,timpul le-a aratat ca am fost un dar pentru batranetea lor,un dar pe care Dumnezeu in marea sa dragoste l-a facut si de care atunci nu s-au bucurat caci daca eram baiat poate nici eu nu as fi fost alaturi de ei.
Reply With Quote