Doamne-ajuta!
Frate draga, descantecul de deochi nu era un obicei pagan. Tine de traditia populara si are origini ortodoxe. Azi, a ajuns sa aibe forme din ce in ce mai pagane.
Cand eram copil in primele clase de scoala, sa vezi ce facea bunica - Dumnezeu s-o odihneasca in pace - atunci cand ii spuneam ca mi s-a facut rau (greata si durere de cap). "A... Te-o fi deochiat cineva. I-a, da-mi mainile." Imi lua mainile si isi plimba mana pe antebratele mele. Daca simtea niste mici umflaturi sub piele zicea: "Da' cin' te-a deochiat, maica?" Si, isi dadea cu putin ulei pe palme si spunea un descantec si Tatal nostru in timp ce masa cu putere antebratele pana dispareau "cocoloasele" (umflaturile) de sub piele. Apoi, repeta tratamentul frecandu-mi fruntea. In cinci minute eram ca nou si plecam la joaca ca si cum nu eu eram cel care cu ceva timp inainte zaceam blegit.
Descantecul, cu parere de rau, nu mi-l aduc aminte exact, era ca o ruga ca Dumnezeu sa-l alunge pe Satana cu toate cele rele in pustii. O sa incerc sa-l aflu si chiar as vrea sa-l postez.
Doamne-ajuta!
__________________
Parintele Arsenie Boca: Am vrut sa pun mana pe radacina durerii, care nu este alta decat pacatul... Rugandu-ma - pentru Pacea a toata lumea si pentru bunastarea Sfintelor lui Dumnezeu Biserici - aud deodata in urechea dinauntru infruntarea amarnica: "Nu te ruga de Mine sa le dau Pace, roaga-te de oameni sa-si schimbe purtarile, daca vor sa mai vada Pace pe pamant"..."
|