[continuarea mesajului anterior]
[COLOR=black]Pentru aceste pricini, toti sfintii de-Dumnezeu-purtatori [/COLOR]
[COLOR=black]si de-Dumnezeu-înteleptiti Parinti ai celor sapte sfinte Sinoade [/COLOR]
[COLOR=black]Ecumenice reduc toate problemele din Biserica lui Hristos la [/COLOR]
[COLOR=black]problema persoanei Dumnezeului-om Hristos, ca la cea mai [/COLOR]
[COLOR=black]mare si singura valoare suprema pentru orice fiinta [/COLOR]
[COLOR=black]omeneasca, fie aceasta pe pamânt sau în vreo alta lume a lui [/COLOR]
[COLOR=black]Dumnezeu. Da, pentru ei Dumnezeul-om Hristos este totul si [/COLOR]
[COLOR=black]toate în lumile omenesti. Omul „infailibil” si înaintea lui omul [/COLOR]
[COLOR=black]cel mai pacatos - smerenia de o parte si îngâmfarea de alta. [/COLOR]
[COLOR=black]Privighetoarea cea neîntrecuta a Evangheliei Dumnezeului-[/COLOR]
[COLOR=black]om, Sfântul Ioan Gura de Aur, binevesteste: „Smerenia este [/COLOR]
[COLOR=black]piatra de temelie a filozofiei noastre”.25 Smerenia este piatra de [/COLOR]
[COLOR=black]temelie a filozofiei noastre despre viata si lume, despre timp si [/COLOR]
[COLOR=black]vesnicie, despre Dumnezeu si Biserica, în timp ce piatra de [/COLOR]
[COLOR=black]temelie a oricarui umanism, chiar si a aceluia ridicat la rangul [/COLOR]
[COLOR=black]de dogma, este trufia, credinta în ratiunea omului, în mintea si [/COLOR]
[COLOR=black]logica lui. Trufia este boala fara leac a mintii diavolului. [/COLOR]
[COLOR=black]Înlauntrul ei se gasesc si din ea izvorasc toate celelalte rele [/COLOR]
[COLOR=black]diavolesti, în timp ce smerenia noastra ne învata sa ne punem [/COLOR]
[COLOR=black]nadejdea si sa avem absoluta încredere în sfânta, [/COLOR]
[COLOR=black]soborniceasca, divino-umana minte a Bisericii, mintea lui [/COLOR]
[COLOR=black]Hristos. „Noi avem mintea lui Hristos” (I Cor. 2, 16). Noi suntem [/COLOR]
[COLOR=black]în Trupul divino-uman al lui Hristos, Biserica Ortodoxa în care [/COLOR]
[COLOR=black]Dumnezeul-om Hristos este totul: si Capul, si Trupul, si Viata, [/COLOR]
[COLOR=black]si Adevarul, si Dragostea, si Dreptatea, si timpul, si vesnicia; [/COLOR]


[COLOR=black]2 5 Sfântul Ioan Gura de Aur, PG 51, 312. [/COLOR]


[COLOR=black]dar si noi, prin credinta în El si prin viata în El (Efes. 4, 11-21). [/COLOR]
[COLOR=black]Pentru ca „toate prin El si în El s-au zidit; si El este mai înainte de [/COLOR]
[COLOR=black]toate si toate în El viaza; si El este Capul trupului Bisericii, ca El sa [/COLOR]
[COLOR=black]fie întru toate Cel mai întâi” (Col. 1, 16-18): El, Dumnezeul-om, si [/COLOR]
[COLOR=black]nu doar omul, orisicum ar fi acesta. [/COLOR]
[COLOR=black]Ecumenismul e numele de obste pentru toate pseudocrestinismele, [/COLOR]
[COLOR=black]pentru pseudo-bisericile Europei Apusene. În el [/COLOR]
[COLOR=black]se afla cu inima lor toate umanismele europene cu papismul în [/COLOR]
[COLOR=black]frunte, iar toate aceste pseudo-crestinisme, toate aceste [/COLOR]
[COLOR=black]pseudo-biserici nu sunt nimic altceva decât erezie peste erezie. [/COLOR]
[COLOR=black]Numele lor evanghelic de obste este acela de „pan-erezie” [/COLOR]
[COLOR=black](erezie universala). De ce? Fiindca în cursul istoriei feluritele [/COLOR]
[COLOR=black]erezii tagaduiau sau denaturau anumite însusiri ale [/COLOR]
[COLOR=black]Dumnezeului-om Domnului Hristos, în timp ce ereziile [/COLOR]
[COLOR=black]acestea europene îndeparteaza pe Dumnezeul-om în întregime [/COLOR]
[COLOR=black]si pun în locul Lui pe omul european. În aceasta privinta nu e [/COLOR]
[COLOR=black]nici o deosebire esentiala între papism, protestantism, [/COLOR]
[COLOR=black]ecumenism si celelalte secte, al caror nume este „legiune”. [/COLOR]
[COLOR=black]Dogma ortodoxa în general si dogma centrala despre [/COLOR]
[COLOR=black]Biserica în special a fost respinsa si înlocuita cu dogma [/COLOR]
[COLOR=black]universala eretica latina despre primatul si infailibilitatea [/COLOR]
[COLOR=black]papei, a omului. Din aceasta erezie universala s-au nascut si se [/COLOR]
[COLOR=black]nasc fara încetare alte erezii: Filioque, eliminarea epiclezei, [/COLOR]
[COLOR=black]introducerea harului creat, azimele, purgatoriul, depozitul de [/COLOR]
[COLOR=black]merite suprarogatorii (prisositoare), învatatura mecanicista [/COLOR]
[COLOR=black]despre mântuire si prin aceasta învatatura mecanicista despre [/COLOR]
[COLOR=black]viata, papocentrismul, „sfânta” inchizitie, indulgentele, [/COLOR]
[COLOR=black]uciderea pacatosului pentru pacatul savârsit, iezuistica, [/COLOR]
[COLOR=black]scolastica, cazuistica, monarhistica, umanismul social... [/COLOR]
[COLOR=black]Dar protestantismul? Este cea mai apropiata si credincioasa[/COLOR]
[COLOR=black]odrasla a papismului, care prin scolastica sa rationalista se arunca[/COLOR]
[COLOR=black]din erezie în erezie si se îneaca fara încetare în feluritele otravuri[/COLOR]
[COLOR=black]ale ratacirilor eretice. Pe lânga asta, trufia papista si nebunia[/COLOR]
[COLOR=black]„infailibila” domnesc în chip absolut în sufletele credinciosilor[/COLOR]
[COLOR=black]protestantismului, pustiindu-le. În principiu, orice protestant este[/COLOR]
[COLOR=black]un papa independent, papa infailibil în toate chestiunile de credinta, iar [/COLOR]
[COLOR=black]lucrul acesta duce totdeauna dintr-o moarte duhovniceasca în [/COLOR]
[COLOR=black]alta si nu mai e sfârsit acestei morti, fiindca numarul mortilor [/COLOR]
[COLOR=black]duhovnicesti ale omului sunt fara numar. [/COLOR]

[COLOR=black]Asa stând lucrurile, ecumenismul papisto-protestant cu [/COLOR]
[COLOR=black]pseudo-biserica sa si cu pseudo-crestinismul sau, nu are iesire [/COLOR]
[COLOR=black]din moarte si din chin daca nu se va pocai din toata inima [/COLOR]
[COLOR=black]înaintea Dumnezeului-om Domnul Hristos si a Bisericii Lui [/COLOR]
[COLOR=black]Ortodoxe. Pocainta este leacul pentru orice pacat, leacul dat [/COLOR]
[COLOR=black]fiintei omenesti celei dupa chipul lui Dumnezeu, de catre [/COLOR]
[COLOR=black]Singurul Iubitor de oameni. [/COLOR]
[COLOR=black]Fara de pocainta si de intrarea în Adevarata Biserica a lui [/COLOR]
[COLOR=black]Hristos este un lucru nefiresc si lipsit de noima sa vorbeasca [/COLOR]
[COLOR=black]cineva de vreo unire a „bisericilor”, de dialog al dragostei, de [/COLOR]
[COLOR=black]„intercommunio”. Lucrul cel mai de seama este a deveni omul [/COLOR]
[COLOR=black]parte din trupul divino-uman al Bisericii lui Hristos, si prin [/COLOR]
[COLOR=black]aceasta partas la sufletul Bisericii – Sfântul Duh – si mostenitor [/COLOR]
[COLOR=black]al tuturor bunatatilor fara de moarte ale Dumnezeului-om. [/COLOR]

[COLOR=black]„[/COLOR]
R.
[continuare]