"Erorile sacre" ( 1 ) -autori uitatî -autori necunoscuti . . .
A gresi, fiind bine intentionat, e atat de uman, incat un om care nu rateaza niciodata nelinisteste. La urma urmelor , si Homer atipea cateodata...
Cand se intampla, in sfarsit, ca insul sa greseasca si el, faptul este inregistrat cu satisfactie. Uneori chiar si radem. Psihologia comicului sanctioneaza pe loc lipsa de firesc, prefacatoria , substituirile , revendicand spntaneitatea, libertatea reactiilor , sinceritatea, in cuvant si in fapta, atitudinea naturala. De fapt, râsul dupa definitia celebra are , ca explicatie , tocmai inlocuirea comportamentului natural cu ce devine mecanic in persoana sau in societatea umana , datorita rutinei , relei credinte sau , pur si simplu, prostiei , faimosului << le mecanique applique sur du vivant >>, definitie care, tot atat de bine, poate explica si spaima ( atunci cand mecanicitatea se intinde deasupra intregului tesut viu al existentei, cand pana si darul de a râde ingheata ) .
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|