" În timp ce marile puteri economice ale lumii se băteau pentru avere și mărire, o mână de oameni din neamul oamenilor sângerau la Poarta vieții planetare. Mureau neștiuți și neplânși de omenirea a cărei viață o apărau. Poate, chiar disprețuiți de cei care încă mai trăiau datorită sacrificiului ultimilor geto-daci. "
" Ochii mei erau uscați. Demult, tare demult murise ultima lacrimă omenească din ei. Nu apucase să fie plânsă, pentru că nu avusesem voie să plâng. Nici în copilărie, nici mai tarziu. Eu trebuie să trăiesc după ale legi. După legile lupilor albi. Ale celor care ocrotiseră pe nevăzute planeta pe care văzusem lumina Soarelui. "
" Ceva nu merge normal în lumea noastra. De mii de ani, durerea, boala și minciuna seceră sufletele și trupurile pământenilor. Viața a devenit un imperiu al durerii. "
"Dincolo de mlaștina mișeliilor mărunte, e libertatea. Acolo trebuie să ajungă neamul nostru."
|