01.02.2009, 21:40:20
|
|
|
Citat:
Īn prealabil postat de laraG
Cred in Dumnezeu pentru ca, asa cum mai spunea cineva mai inainte, Il simt in viata mea.Nu de acum ,ci din coplilaria mea L-am simtit, in casa bunicilor si mai apoi in cea a parintilor.Sigur, e foarte dureros sa te intrebi daca exista Dumnezeu sau daca ai credinta in El.Cred in Dumnezeu pentru ca L-am descoperit prin impartasirea cu El, ca imi ajuta sa-mi port crucea, ca mi-a dat viata, ca doar El are formula vietii, nu-i asa ?Cred in El, pentru ca fara El nu pot face nimic, pentru ca fara El as umbla in intuneric si nu as avea bucuria pe care o traiesc in fiecare zi vazand frumusetile lumii create de El si...din multe alte motive.
Sa inteleg ca este o provocare aceasta intrebare?Daca da, atunci sa-l iubim pe cel care ne provoaca, sa ne fie drag de el dumnezeieste, in acelasi timp gandindu-ne ca poate si noi am contribuit cu ceva la inversunarea cu care ni se adreseaza.Doamne ajuta !
|
Sunt intr-u totul de acord cu cele spuse de Georgeta dar,a-ti pune intrebari face parte din trairea tineretii cand inca, viata nu ti-a demonstrat ca [SIZE=3]fara Dumnezeu nu poti face nimic.[/SIZE]
Asadar,sa-i lasam pe tineri sa ne provoace cu intrebari indraznete iar noi(cei mai maturi)
cu dragoste si cu intelepciune sa le dam raspunsuri care sa-i zideasca si nu de pe pozitia unor intelepti ci,de pe pozitia celor gresiti ,a celor care am cazut,ne-am ridicat pentru a cadea din nou si a ne ridica.
|