[mariamargareta]

[COLOR=purple]Puciul de la Pucioasa[/COLOR][COLOR=purple] şi [/COLOR][COLOR=purple]Euro Ierusalimul (partea a XIV-a)

[/COLOR] [COLOR=purple]6. Pasaje din mesajele “venite din cer” către preotul Ioan Iovan şi maica Veronica Barbu[/COLOR]

Cei doi corifei ai Vladimireştilor sunt şi ei curtaţi să se alăture complotului de reformare a Bisericii şi a formei de guvernământ. Cotaţi de către pucioşi ca “trâmbiţe apocaliptice”, li se promite marea cu sarea dacă vor intra sub ascultarea liderilor pucioşi. Deşi această alianţă este proorocită ca sigură, deşi “Dumnezeul de la Pucioasa “ le promite celor doi clerici puteri înzecite pentru a se uni cu planul cel ceresc al coborârii “Cuvântului lui Dumnezeu”, acest deziderat nu s-a mai împlinit niciodată. Cei doi au rămas impasibili la strălucitoarele promisiuni ce li s-au făcut.
Chemarea este însă persuasivă şi sugestivă, scoţându-i însă în evidenţă tot pe liderii pucioşi:

[COLOR=blue]“[/COLOR][COLOR=blue] Cuvântul Domnului peste trâmbiţele apocaliptice: preotul Ioan şi maica Veronica de la Vladimireşti[/COLOR]
[COLOR=blue]Ei sunt chemaţi la unire cu planul cel ceresc al coborârii cuvântului lui Dumnezeu, pildă de trăire făcătoare de minuni[/COLOR]

[COLOR=blue]C[/COLOR][COLOR=blue]uvânt ceresc se coboară pe pământ[…].[/COLOR]
[COLOR=blue]Iubiţii Mei, servii Mei, Ioan şi Veronica, neuitaţii Mei lucrători! Iată, caei care fac parte din turma acestei coborâri tainice, nici ei n-au uitat cuvintele Mele, şi le-am dat cuvânt să-şi amintească de cele scrise în cartea acestei lucrări în care scrie că şi aceste două trâmbiţe ale Mele vor sta din nou la această masă, îmbrăţişaţi cu Dumnezeu prin această lucrare. Am dat cuvânt atunci pentru acum, căci a venit acum vremea aceea să plâng cu ei în braţe, să plângem împreună vremea despărţirii, şi să le dau cuvânt ceresc să se ridice [/COLOR][COLOR=fuchsia]să sune din trâmbiţe peste turma lor[/COLOR][COLOR=blue], să-şi adune turma [/COLOR][COLOR=fuchsia]într-o singură inimă[/COLOR][COLOR=blue], într-o singură iubire, şi într-o împlinire a celor ce se cer acum să se împlinească [...]”[/COLOR] (din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 3/16 ianuarie 1991)
Mesajul este limpede: cele două “trâmbiţe”, Ioan şi Veronica, trebuie să se pună de urgenţă la dispoziţia liderilor pucioşi, ca să trâmbiţeze apoi după cum vor spune aceştia. Adică să facă strigare, iar turma vladimireştilor să se adune sub acelaşi toiag, [COLOR=fuchsia]într-o singură inimă[/COLOR] (voinţă), adică să împlinească voia celor de la Pucioasa, şi să fie o singură turmă şi un păstor, “Dumnezeul” de la Pucioasa:
[COLOR=blue]“ Iubiţii Mei, [/COLOR][COLOR=fuchsia]trâmbiţele[/COLOR][COLOR=blue] Mele, servii Mei, Eu sunt Dumnezeul Preasfintei Treimi şi sunt în lucru ca să descopăr şi să lucrez taina planului Meu, căci au venit zilele slavei Domnului, măi iubiţii Mei. Are Domnul pe tot pământul [/COLOR][COLOR=fuchsia]scule[/COLOR][COLOR=blue] prin care lucrează cerul, dar iată că planul lucrului Meu cel mare din zilele ce vin, iată cum îl aduc aici, iată cum îl lucrez aici. Nici poporul lui Moise nu a vorbit cu Mine aşa cum vorbesc aceştia din zilele de azi cu Mine, căci Eu vorbeam cu Moise, iar Moise vorbea poporului, dar acum iată cum lucrez Eu aici.”[/COLOR] (din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 3/16 ianuarie 1991)
Dacă Ioan şi Veronica sunt numiţi “[COLOR=fuchsia]trâmbiţe[/COLOR]”, Mihaela şi Nicuşor sunt numiţi [COLOR=blue]“[/COLOR][COLOR=fuchsia]scule[/COLOR][COLOR=blue]” prin care lucrează cerul[/COLOR], mai mari decât Moise din Vechiul Testament, şi despre care se “prooroceşte” că din nou vor pune trâmbiţele (pe Ioan şi pe Veronica) la lucru. Ceea ce nu s-a mai întâmplat, pentru că “sculele” n-au fost prea convingătoare, iar “trâmbiţele” au refuzat să mai trâmbiţeze.
Şi totuşi cei doi sunt ademeniţi cu promisiunea că vor primi multă putere şi chiar vor face minuni, şi vor face exact ceea ce li se va cere, şi ca răsplată, vor vedea “zilele Domnului”:
[COLOR=blue]“ O, neuitaţii Mei, o, servii Mei, Ioan şi Veronica! Iată, vă dau întreită putere. Amin. Ridicaţi-vă şi faceţi-vă pidă de trăire făcătoare de minuni, că iată, în zilele voastre se vor lucra minuni mai mari ca la început […] Toate sculele seminţiei lui Israel, începând cu Avraam, Isaac şi Iacov, au dorit, dar n-au văzut zilele Domnului, ci numai le-au nădăjduit prin credinţă […]”[/COLOR](din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 3/16 ianuarie 1991)
Cei doi sunt ademeniţi să intre sub ascultarea pucioşilor, inclusiv oferindu-li-se ca model “ascultarea” lui Irineu Pop, care ar fi primit drept răsplată ( în realitate, Irineu nutrea faţă de ei doar o simpatie supradimensionată şi o dragoste necontrolată) :
[COLOR=blue]“ Am pe acest copil iubit prin care voi lucra biserică nouă şi curată şi veşnică. Am pus duhurile Mele, am pus cele şapte duhuri dumnezeieşti peste el, despre care a proorocit Isaia, proorocul Meu, care a vorbit pentru Mine.”[/COLOR] (din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 3/16 ianuarie 1991)
Cei doi ar urma să conlucreze strâns cu arhiereul Irineu, intrând sub ascultarea lui, căci el le ştie mai bine pe toate (de la liderii pucioşi, desigur, de la care ar urma să primească ordinele):
[COLOR=blue]“ Luaţi şi voi şi lucraţi alături de el, [/COLOR][COLOR=fuchsia]lucraţi bine cu el, că el ştie de la Mine[/COLOR][COLOR=blue] şi are peste el puterea cea bună, puterea cea lucrătoare de putere, şi iată, întru el voi binevoi pentru biserica Mea cea de la sfârşit, şi nimeni nu poate să-Mi zădărnicească aşezările Mele, şi ceea ce fac Eu cine poate strica? Dar ascundeţi taina izvorului Meu, iubiţii Mei, apostolii Mei, servii Mei, neuitaţii Mei, şi iată, nedespărţiţii mei, de acum.[…] Pace vouă, nedespărţiţii Mei!”[/COLOR] (din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 3/16 ianuarie 1991)
Formula “[COLOR=blue]nedespărţiţii mei, de acum[/COLOR]” anunţă prea devreme o izbândă văzută ca şi sigură. Cei doi “chemaţi” nici măcar n-au răspuns la chemare, darămite să mai rămână şi nedespărţiţi de liderii pucioşi.
Formula “[COLOR=blue]ascundeţi taina izvorului Meu[/COLOR]” are şi ea tâlcul ei. Cei doi sunt invitaţi să evite orice dialog cu terţe persoane, pentru ca nu cumva să fie influenţaţi negativ şi apoi să refuze chemarea.
Ca lucrătura să fie trainică, şi Irineu este anunţat la rândul lui, în altă scrisoare, că va fi să colaboreze cu cei doi şi să-i conducă după cum i se va spune. În acest fel, celula conspirativă e completă, iar cercul se leagă:
[COLOR=blue]“ Pune viaţă adevărată în inima aleşilor mei Ioan şi Veronica, fiindcă şi ei, de acum, va trebui să înceapă viaţă cerească, să înceapă să trăiască aşa cum trăieşti tu. Propovăduieşte viaţa aceasta şi virtuţile ei, că e vremea începutului de viaţă nestricăcioasă, măi copilul Meu.[/COLOR] (din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 7/20 ianuarie 1991)

Epistola se încheie într-un ton triumfalist:
[COLOR=blue]“Slavă întru cele de sus, şi pace peste voi, servii Mei, [/COLOR][COLOR=fuchsia]Veronica şi Ioan[/COLOR][COLOR=blue], care sunteţi [/COLOR][COLOR=fuchsia]scrişi la Mine în numărul celor şapte trâmbiţe[/COLOR][COLOR=blue] din timpul domniei lui Edom şi a fiarei roşii, care a mers până acolo de Mi-a schimbat şi vremurile şi sărbătorile, şi care a pus moarte peste viaţa bisericii Mele, de Mi-a făcut pustiire şi urâciune în biserica Mea. Dar iată, Domnul Se ridică şi Se încinge şi aşează la loc aşezămintele cele stricate de vremea răutăţii, căci Dumnezeu este Domnul puterilor. Amin.”[/COLOR] (din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 3/16 ianuarie 1990)
Promisiuni deşarte şi vorbe goale. Au trecut 19 ani de atunci şi calendarul bisericesc a rămas neschimbat, deci şi sărbătorile despre care se face atâta caz aici. Declaraţia pucioşilor că “[COLOR=blue]Domnul puterilor[/COLOR]” de la Pucioasa va impune cu putere Bisericii revenirea la “stilul vechi” a rămas la stadiul de promisiune neonorată.

[COLOR=purple]7. Pasaje din mesajele “venite din cer” către preotul Ieronim[/COLOR]

Preotul Ieronim este chemat să părăsească B.O.R. şi să se înroleze ca ostaş în solda Noului Ierusalim, a “noului Israel”:

[COLOR=blue]“ Cuvântul Domnului către preotul Ieronim[/COLOR]
[COLOR=blue]Îndemn spre lucrare de ucenic credincios, netemător şi statornic[/COLOR]

[COLOR=blue]P[/COLOR][COLOR=blue]ace ţie, pace de la Dumnezeu![…] [/COLOR]
[COLOR=blue]Copilul Meu, [/COLOR][COLOR=fuchsia]fii ucenicul Meu[/COLOR][COLOR=blue], fii neamul Meu, căci neamul lui Israel din vremea aceasta este fiul cel mai mic al poporului Israel, care va împărţi de la Dumnezeu făgăduinţele făcute părinţilor săi, cei care nu au apucat vremea celor făgăduite, ci numai le-au crezut şi le-au văzut de departe, aşa cum scrie în Scripturi.[…] Ferice de tine, copil iubit, dacă vei stărui în făgăduinţa care, iată, este scrisă la Mine [/COLOR][COLOR=fuchsia]în dreptul numelui tău[/COLOR][COLOR=blue].”[/COLOR] (din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 8/21 ianuarie 1991)
Preotul Ieronim nu va lucra oricum, ci sub stricta oblăduire a liderilor pucioşi, “fiii de la ieslea Cuvântului”. El va trebui să părăsească învăţătura cea sănătoasă şi “să se adape numai de la ieslea Cuvântului de la Pucioasa”:
[COLOR=blue]“ Fii copil statornic şi bucură-te sub ploaia binecuvântării şi [/COLOR][COLOR=fuchsia]a învăţăturii cu care lucrez prin această iesle![/COLOR][COLOR=blue]” [/COLOR](din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 8/21 ianuarie 1991)