Puciul de la Pucioasa și Euro Ierusalimul
[COLOR=purple]Puciul de la Pucioasa[/COLOR][COLOR=purple] și [/COLOR][COLOR=purple]Euro Ierusalimul (partea a XL-a)
[/COLOR] [COLOR=purple]23. Pasaje din mesajele “venite din cer” către episcopul Vasile Târgovișteanul[/COLOR]
Episcopul Vasile, titular pe vremea aceea al scaunului de ierarh al eparhiei Târgoviștei, este de la bun început (fără voia lui, bineînțeles) ridicat de liderii pucioși la rangul de “[COLOR=green]apostol[/COLOR]”, pentru a fi stimulat să accepte fără ezitări însărcinările care i se pregăteau, de a fi “[COLOR=fuchsia]mărturisitor[/COLOR]” al sfințeniei de la Noul Ierusalim:
[COLOR=blue]“Cuvântul Domnului către episcopul Vasile Târgovișteanul[/COLOR]
[COLOR=blue]El este chemat să ocrotească Biserica Noului Ierusalim [/COLOR]
[COLOR=blue][…] Pace peste cel ce stă peste scaunul Bisericii, căci Dumnezeu, Cel întreit lucrător, așează pace cerească în acest sfat.[/COLOR]
[COLOR=blue]Pace ție, iubitul Meu, [/COLOR][COLOR=green]apostolul[/COLOR][COLOR=blue] și [/COLOR][COLOR=fuchsia]mărturisitorul[/COLOR][COLOR=blue] Meu! ” (21 noiembrie / 4 decembrie 1991)[/COLOR]
În această nouă calitate, [COLOR=green]Șfântul Apostol Vasiletârgovișteanul [/COLOR] este chemat să-i asculte pe liderii pucioși, numiți aici “cei [COLOR=fuchsia]trimiși[/COLOR]”, “[COLOR=fuchsia]cei plăpânzi[/COLOR]” care sunt “[COLOR=fuchsia]neluați în seamă[/COLOR]”, sub îndrumarea cărora va trebui [COLOR=fuchsia]să se ridice[/COLOR], ca apoi să-i ocrotească de orice împotrivire. [COLOR=fuchsia]Noul Ierusalim[/COLOR] este denumit pe rând cu cuvinte meșteșugite, menite să impresioneze: [COLOR=green]piatră[/COLOR], [COLOR=green]viță[/COLOR], [COLOR=green]cuib[/COLOR], [COLOR=green]stâncă[/COLOR],[COLOR=green] sădire[/COLOR], [COLOR=green]iesle[/COLOR],[COLOR=green] izvor[/COLOR],[COLOR=green] așezământ[/COLOR],[COLOR=green] iatac[/COLOR][COLOR=blue], [/COLOR][COLOR=green]temelie[/COLOR] :
[COLOR=blue]“ […] și iată, Eu sunt cu cei ce cred în Mine, cu cei ce nu se smintesc întru Mine, sunt cu [/COLOR][COLOR=fuchsia]cei plăpânzi[/COLOR][COLOR=blue], cu cei [/COLOR][COLOR=fuchsia]neluați în seamă[/COLOR][COLOR=blue], căci Duhul Meu se desăvârșește în slăbiciuni, așa cum scrie în Scripturi. Iată, pun înaintea ta această piatră, căci ești așezat peste biserica din această cetate. [/COLOR][COLOR=fuchsia]Ridică-te[/COLOR][COLOR=blue] și poruncește furtunii și îmblânzește valurile ce izbesc în această [/COLOR][COLOR=green]piatră[/COLOR][COLOR=blue], căci această piatră Eu sunt. […] Eu sunt prin cuvânt, Eu și [/COLOR][COLOR=fuchsia]trimișii[/COLOR][COLOR=blue] Mei, căci cine poate ieși de sub puterea Mea? […] [/COLOR][COLOR=fuchsia]Ridică-te[/COLOR][COLOR=blue] și fă voia Mea, căci voiesc să nu se calce peste această [/COLOR][COLOR=green]viță[/COLOR][COLOR=blue], voiesc [/COLOR][COLOR=fuchsia]să-Mi ocrotești această piatră[/COLOR][COLOR=blue], căci am pus la temelia ei legământ de sfințenie și de taină cerească […] te-am așezat [/COLOR][COLOR=fuchsia]să ocrotești acest [/COLOR][COLOR=green]cuib[/COLOR][COLOR=blue] și să-l ferești de cei ce vor să-l strivească, de cei ce vor să calce peste el. Veghează pentru Mine, și [/COLOR][COLOR=fuchsia]te voi scrie ocrotitor pentru acest așezământ[/COLOR][COLOR=blue] […] ” (21 noiembrie / 4 decembrie 1991)[/COLOR]
Bineînțeles că episcopul Vasile nu s-a grăbit să dea curs acestor îndemnuri ademenitoare. Și totuși, el este “tocmit”( și tot fără voie) ca să se opună poziției oficiale a Bisericii din care face parte ( și pe care el de fapt ar trebui să o apere, tocmai din poziția de ierarh supus Sfântului Sinod), adică a celorlați ierarhi din B.O.R. care sunt “[COLOR=fuchsia]necredincioși[/COLOR]”, pentru că îi consideră pe pucioși eretici, din cauza inovațiilor lor doctrinare:
[COLOR=blue]“ Scoală-te să stai în fața furtunii care bate în această [/COLOR][COLOR=green]stâncă[/COLOR][COLOR=blue] prin cuvânt lucrată, și stai cu brațele întinse și ocrotește de cei [/COLOR][COLOR=fuchsia]necredincioși[/COLOR][COLOR=blue] această rămășiță mică. Ridică-te și ține aceasta până voi veni și nu lăsa să fie zdrobită această [/COLOR][COLOR=green]sădire[/COLOR][COLOR=blue], căci cine se va lovi de această piatră, acela se va zdrobi de ea.” (21 noiembrie / 4 decembrie 1991)[/COLOR]
Urmează trocul care a mai fost încercat fără succes și cu Doina Cornea, și cu Ilarion Argatu, și cu Gheorghe Zamfir: iubire pentru iubire, ocrotire pentru ocrotire:
[COLOR=blue]“ Eu te iubesc. Și tu să Mă iubești. Eu te ocrotesc. Și tu să Mă ocrotești. Să ne slujim unul altuia, și Eu îmi voi aduce aminte de tine […] ” (21 noiembrie / 4 decembrie 1991)[/COLOR]
Episcopul Vasile este îndemnat să fie ascuns și duplicitar față de confrații săi din Sfântul Sinod (denumit, conspirativ, “[COLOR=fuchsia]sfatul cărturarilor[/COLOR]”) și “să lucreze” acoperit:
[COLOR=blue]“ Fii ca Nicodim cel din vremea trupului Meu și nu-Mi da această [/COLOR][COLOR=green]iesle[/COLOR][COLOR=blue] în [/COLOR][COLOR=fuchsia]sfatul cărturarilor[/COLOR][COLOR=blue], căci nu este crezut Dumnezeu, Cel Care lucrează întru Duhul Sfânt al Treimii Dumnezeiești.” (21 noiembrie / 4 decembrie 1991)[/COLOR]
[COLOR=blue]“ [/COLOR][COLOR=fuchsia]Pecetluiește această taină[/COLOR][COLOR=blue], până Mă voi arăta cu putere prin așezarea care este coborâtă peste această piatră. [/COLOR][COLOR=fuchsia]Ascunde acest [/COLOR][COLOR=green]izvor[/COLOR][COLOR=blue], căci s-au ridicat irozi și iude să iscodească această așezare plăcută Mie ” (21 noiembrie / 4 decembrie 1991)[/COLOR]
Episcopului Vasile i se aduce un argument suplimentar, care ar urma să-l convingă că nu are de ales: cei care, în loc să-i ocrotească pe pucioși, se vor împotrivi lor, vor fi aspru pedepsiți, cu mână forte, și nu vor mai avea pace:
[COLOR=blue]“ Pace ție, celui stătător pe scaunul bisericii! Pacea Mea să lucreze peste tine, iar dacă Mă tăgăduiești, [/COLOR][COLOR=fuchsia]pacea Mea să se întoarcă la Mine[/COLOR][COLOR=blue]. Pace ție, căci te-am așezat să ocrotești acest cuib și să-l ferești de cei ce vor să-l strivească, de cei ce vor să calce peste el, căci aceia [/COLOR][COLOR=fuchsia]vor fi însemnați de mâna Mea[/COLOR][COLOR=blue]. Eu sunt capul acestei pietre, și sunt întru Treimea Cea Dumnezeiască prin acest [/COLOR][COLOR=green]așezământ [/COLOR][COLOR=blue][…] ” (21 noiembrie / 4 decembrie 1991)[/COLOR]
O a doua scrisoare (și ultima) sosită “din cer” pe adresa lui Vasile Târgovișteanul începe cu o promisiune promițătoare: atât cetatea Târgoviștei, cât și episcopia ei, vor fi primele ca întâietate din toată țara, așa cum au mai fost cândva, pe vremuri:
[COLOR=blue]“Cuvântul Domnului către episcopul Vasile Târgovișteanul[/COLOR]
[COLOR=blue]Proorocie pentru dezlegarea blestemului Sfântului Nifon, rostit[/COLOR]
[COLOR=blue]asupra Târgoviștei cu patru sute nouăzeci de ani în urmă[/COLOR]
[COLOR=blue][…] Pace peste biserica din această cetate în care Eu te-am așezat în vremea aceasta, căci [/COLOR][COLOR=fuchsia]această cetate va fi peste România cetatea cea întâi-stătătoare[/COLOR][COLOR=blue], [/COLOR][COLOR=fuchsia]biserica cea întâi-stătătoare[/COLOR][COLOR=blue], așa precum a mai fost, fiindcă cele ce au fost, iarăși vor fi. Eu sunt! Nu te îndoi întru Mine […] “ (20 decembrie 1991 / 2 ianuarie 1992)[/COLOR]
Este adevărat că și Ceaușescu visa cândva să facă din Târgoviște capitala țării. Îl trăgea ața acolo. Dar până la urmă alții au fost mai iuți de mână ca el, la tras, și tot la Târgoviște, acolo unde i-au tăiat și ața, și visele. Acum, după aproape 20 de ani, împlinirea acestei “proorocii” pare tot mai improbabilă. Și nici Patriarhia nu dă semne că ar vrea să-și mute scaunul la Târgoviște. Consemnăm deci aici încă două “proorocii” gemene, care nu s-au mai împlinit.
Odată ce “poporul de la Pucioasa” este numit “Israel cel binecredincios”, căruia i se prezice că urmează să vină la putere, sub conducerea înțeleaptă a celor [COLOR=fuchsia]trimiși [/COLOR](liderii pucioși), rezultă implicit că restul din populația românească (cei peste 80% dintre români, care și-au declarat oficial aderența la B.O.R. ) , este în mod inevitabil “Israelul cel necredincios”:
[COLOR=blue]“ Eu sunt; Eu și [/COLOR][COLOR=fuchsia]trimișii[/COLOR][COLOR=blue] Mei, și vom lucra împreună ca să așezăm la loc împărăția lui [/COLOR][COLOR=fuchsia]Israel cel binecredincios[/COLOR][COLOR=blue].[…] Vin curând, și voi face [/COLOR][COLOR=fuchsia]Ierusalim nou[/COLOR][COLOR=blue], căci așa am spus: «Încă odată voi alege Ierusalimul», și voi fi împlinitor în vremea aceasta. România este aleasa Mea, și voi așeza în ea Eden binecuvântat, și voi face din ea un nou Canaan, și voi așeza pe zidurile ei sunete de trâmbiță cerească și Mă voi anunța cu lucrul cel nou, cu rodul cel nou, care vine de la Dumnezeu. […] și să începem apoi să ridicăm pe înălțime mare această cetate, căci [/COLOR][COLOR=fuchsia]va fi cetatea cea întâi-stătătoare peste România[/COLOR][COLOR=blue] și voi fi cu mare lărgime peste ea, spre anunțarea slavei acestui neam, spre slava României Mele cea binecuvântată între noroade.” (20 decembrie 1991 / 2 ianuarie 1992)[/COLOR]
[COLOR=blue][/COLOR]
|