Sa vedem cum a ajuns marele filosof Descartes la convingerea ca exista Dumnezeu.
“ Filosoful porneste de la un fapt sigur: in sufletul omului este sadita ideea de Dumnezeu. (Jean Jacques Rousseau facuse – dupa cate mi-aduc aminte – experienta cu un copil, pe care l-a izolat cu desavarsire de oameni, situandu-l intr-o padure si aducandu-i cele necesare, numai ca sa nu auda de la nimeni vorbindu-i-se despre Dumnezeu. Dar mare i-a fost mirarea cand l-a vazut pe baiat inchinandu-se soarelui pe care il considera Dumnezeu. Nu importa ca se inchina Soarelui, fapt este ca intr-insul era sadita idea de Dumnezeu, inainte de a-i fi vorbit cineva despre o Fiinta supranaturala)
Si atunci Descartes isi pune intrebarea: de unde vine aceasta idee de Dumnezeu pe care el o gaseste aprioric sadita in sufletul sau ? Aceasta idee, raspunde tot el, nu poate veni decat din trei izvoare: ori din lumea inconjuratoare, ori din el insusi, ori intr-adevar exista aceea Fiinta supranaturala care i-a sadit-o.
Descartes le analizeaza pe rand.
Din lumea inconjuratoare nu poate veni, fiindca zice el – ideea de Dumnezeu sadita in mine este infinita pe cata vreme lumea inconjuratoare este finita. Iar ceva finit nu poate sa-mi dea ceva ce este infinit.
Din mine insumi, continua filosoful – iarasi nu poate veni, fiindca si eu sunt marginit, in timp ce ideea de Dumnezeu este nemarginita. Cauza nu poate fi mai mica decat efectul.
Daca asa stau lucrurile, atunci ideea de Dumnezeu nu poate veni decat de la o Fiinta supranaturala care intr-adevar exista si care mi-a sadit aceasta idee.
Dar filosoful care s-a indoit pana si de propria sa existenta a pus la indoiala pana si aceasta concluzie.
-Dar daca, zice el – aceasta idee mi-a sadit-o un spirit rau ? Nu cumva in locul lui Dumnezeu sta diavolul care ma minte si-si bate joc de mine ?
Descartes a respins si aceasta indoiala, bazat pe faptul ca idea unui Dumnezeu infinit implica in sine Perfectiunea. Iar o Fiinta perfecta, desavarsita in toate privintele, nu poate minti. Si in acest caz, concluzia este ca ideea de Dumnezeu a fost sadita de insusi Dumnezeu care exista intr-adevar. “
(“ De la moarte la Viata” – Pr. Arhim Paulin Lecca – pag 31-32)
|