[danyel]

Unii sunt mai creduli, dar sunt si din aceea cu inima sincera care se schimba
dar foarte multi nu simt acel fior al schimbarii desi aud acelasi Cuvant si nu neaparat ca se aseamana cu samantele din pilda semanatorului ci pur si simplu nu sunt caracterizati de acea emotivitate care-i caracterizeaza pe unii

Eu am participat de foarte multe ori la adunari neo-protestante (in deosebi penticostale) si cu toate acestea nu mi-am schimbat crucial modul de viata , deci sunt de vina? se poate dar se mai poate altceva, sa gandim prin prisma unei doctrine neo-protestante aceea a intoarcerii , convertirii, la fel cum zicea Dumitru Cornilescu ca nu l-a intalnit pe Hristos in B Ortodoxa ci doar la neo-protestanti dupa ce a folosit acea chemare a lui Iisus in Inima, acea procedura standard care apare pe toate pliantele neo-protestante, dar intrebarea este, daca un om traieste o viata dupa regulile lui Dumnezeu impartasindu-se in chip real cu Hristos, dar nu are acel moment 0 de invitatie a lui Iisus in inima, e pierdut?
Sunt multi neo-protestanti care cresc in adunare, il iubesc pe Hristos de mici si la un momendat trebuie sa faca chemarea aceea, predarea, dar ce se intampla atunci? numai atunci vine Iisus? pana atunci a stat deoparte cu toate ca l-a iubit, doar pt faptul ca nu a respectat un procedeu obligatoriu de schimbare? cam ciudat