CONDAC IX
(Obrazul rugaciunii)
Doamne Iisuse Hristoase, Mirele inimii noastre cel bland sunt si eu din neamul Preacuratei, vlastar infiat de curand Catre tine ma aplec cu fruntea si mana mi-o pun ca Toma in locul cel sfant strans, adunat in mine, asezat fara cuvant astept ca orbul puntea “Luminii din adanc, cea fara de inserare” si care-i pusa-n om, ca un launtric soare sa lumineze intreaga, in incaperea fiintei.
Cum nu te vad de noaptea grosimii de pacate, Te pipai cu sfiala, cu degetul nadejdii, cu degetul credintei, cu deget de banuiala, cu deget de dorire si chiar de indoiala. Si neajuns as pune inca si cealalta mana; dar inima strapunsa de fulger de arsura, indurerat de dulce, cu rasuflarea-ngana chemarea ta intreaga si fara voia mea bataia rugaciunii alearga spre lumina, intr-un: Aliluia!
ICOS IX
(Maica Domnului, insusi mestesugul isihiei)
Preasfanta Fecioara Atotfolositoare, Tu esti mai inalt-stravazatoare decat tot varful Mintilor ceresti si cunosti si tot chipul randuielii suprafiresti pentru Schimbarea la fata cea izbavitoare.
Tu esti maiestria, esti mestesugul, esti harnicia si toata sfanta migala omeneasca, care la un loc ne face stihia, prielnica sa ne mantuiasca. Si pentru care gura noastra staruie atata sa te proslaveasca:
Bucura-te, incuviintata cunostinta a sfinteniei la amanunt;
Bucura-te, sofianica stiinta a lucrarii prin launtric cuvant;
Bucura-te, dumnezeiasca indulcire a Numelui ca mirul varsat;
Bucura-te, monahiceasca iscusire in cantecul de lacrimi udat;
Bucura-te, masura de picatura pentru o serafimica pruncie;
Bucura-te, asprimea cea de aur de pe rogojina din pustie;
Bucura-te, cununa de litanii din nodul matanilor de par;
Bucura-te, anahoree de ungher, sub al candelei sfielnic adevar;
Bucura-te, izvod de scaunel pentru isihia rugatoare;
Bucura-te, zborul palmelor,la rapirea cea drept in picioare;
Bucura-te, suras de engolpion, pentru a inimii uscaciune;
Bucura-te, Mireasa urzitoare de nesfarsita rugaciune!
CONDAC X
(Geneza pnevmatica)
O, Doamna cea harica fara cusur Fecioara cu inariparea Marelui Vultur, Semnul de-apocalipsa al neprihanitului pantec Biserica nascatoare a omului launtric!
Ajuta-ma sa ma zidesc in negraita fire din depanarea litaniei cu chemare subtire si da-mi nasterea cea luminoasa, Duhovnica mea ca din masura invierii sa strig si eu: Aliluia!
ICOS X
(Blagoslovenia lacrimilor, nesfarsita pocainta)
Tu, Darnica Maica, Povatuitoare de taina, Doamna nadejdii, a inserarii albastre, Stapana cu trei luceferi pe haina, si Sfanta Anghira a neputintelor noastre! Catre tine din nou, iata am silit!
Rapus sunt de lume, de ganduri zdrobit.
Ca dupa sfatul cel sfant si binecuvantare partas m-am facut la mantuirea mea;
Hotarare am pus, indreptata si tare, sa nevoiesc, toata clipa, in a ma ruga.
Dar idol de tarana, cugetul meu nu-mi lasa ragazul sa ma cuceresc, sa fac din rugaciune, cristelnita Lui Dumnezeu intru zdrobirea inimii, spre care ravnesc.
Ajuta-ma dara, Ajutatoarea mea si da-mi darul de lacrimi, sarea pocaintei ca sa-mi spal cu ele duhul neputintei si invrednicit iara sa iti pot canta:
Bucura-te, trandafirul cel plans, al intoarcerii de taina;
Bucura-te, duiosia pocaintei ce ai lumina drept haina;
Bucura-te, binecuvantarea lacrimii, dezvaluirea intelepciunii;
Bucura-te, discernamant potrivit la suspinele lumii;
Bucura-te, Raiule daruit cu toate ploile izbavirii;
Bucura-te, uimirea umezita din privirea copilariei;
Bucura-te, porfira sudorilor imparatesti ale Aminului;
Bucura-te, cristalul cel de har, din lacrimile Spinului;
Bucura-te, bunavointa de roua ce pe credinciosi ii intaresti;
Bucura-te, ajutorinta si cadere a celor neduhovnicesti;
Bucura-te, acoperamant ce te asterni peste orice slabiciune;
Bucura-te, Mireasa urzitoare de nesfarsita rugaciune!
|