Nu vad cum sunt parsiv, avand in vedere ca nu ma feresc sa-mi declar (ne)orientarea religioasa inca de cand am intrat aici. Parsivenia presupune un scop ascuns, iar eu am fost si sunt deschis oricarui fel de intrebari oricui vrea sa mi le puna. Nu am nimic de ascuns pe forum, am o pozitie clara si in general previzibila.

Am avut mereu discutii fructuoase cu destui membri ai acestui forum pe mesageria privata. Ne-am inteles unii altora pozitiile intr-un mod civilizat si ma bucur ca am avut ocazia sa dialoghez cu ei.

Parsivitatea despre care vorbiti este doar in mintea dumneavoastra. Pentru ca nu-mi suportati opiniile, pentru ca nu ma suportati pe mine ca persoana, simtiti nevoia sa gasiti la mine un tap ispasitor ca sa va justificati ura. In care dintre noi salasuieste parsivitatea, atunci cand invadati discutii unde am mai postat eu si aruncati acuze voalate asupra mea?