[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Apostolul Pavel, cand a trebuit sa defineasca dragostea, a vorbit prea putin de gesturile ei exterioare, el s-a referit la niste porniri şi simtaminte ale inimii : "Dragostea toate le rabda, dragostea toate le crede, dragostea toate le iarta, dragostea nu se bucura de nedreptate, ci se bucura de adevar, dragostea nu se trufeste, dragostea nu se inalta, dragostea nu cauta ale sale . . . " Toate acestea reprezinta tabloul duhovnicesc, tabloul sufletului nostru atunci cand el iubeste.
Dar cuvintele pe care ni le spune Apostolul Pavel sunt foarte greu de priceput. Sunt greu de priceput nu pentru ca ele ar fi grele, ci pentru ca mintea noastra nu este obisnuita sa gândeasca astfel. Dragostea este o stare, dar aceasta stare strabate prin anumite gesturi exterioare. Inchei cu o invatatura a Ieromonahului Savatie Bastovoi : "Iubirea trupeasca. . . e un fel de a spune. Iubirea este una, iubirea este atotcuprinzatoare. Iubirea este vesnica si neschimbata. Tot ce se schimba si trece nu este iubire. Asa ca sa cautam si sa crestem in noi valorile neschimbate, iubirea cea neclatinata. Iar celelalte vin si trec. Pentru a iubi trupeste nu trebuie sa facem nici un efort, nu trebuie sa invatam nimic, acestea ne stau in fire. Asa face toata lumea. Dar sa invatam dragostea adevarata. Sa evitam certurile desarte, sa iertam, sa rabdam si asa mai departe. In aceasta se arata iubirea cea adevarata, fie ca este pentru Hristos, fie ca este intre parinti si copii sau intre soti. Dar celelalte nu necesita un efort din partea noastra, le facem din instinct. Asa ca sa cautam cele mai inalte . "

"Dumnezeu n-a voit nimic altceva de la noi in schimb pentru dragostea pe care ne-a dat-o ci a voit ca si noi, fiecare la randul nostru sa facem acelasi lucru cu aproapele nostru" !