Caruselul ereziilor
[COLOR=purple]Misterele Pucioasei (LIX)[/COLOR]
[COLOR=purple] Cartea “[/COLOR][COLOR=purple]Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa [/COLOR][COLOR=blue]( Cap.XLII.[/COLOR] Caruselul ereziilor [COLOR=blue])[/COLOR] - Partea a IV-a
[COLOR=blue]20.[/COLOR] Învățături neortodoxe despre vămile văzduhului
[COLOR=blue]“ …O, suflețelele Mele, de-ar trăi corpul suta de ani și peste o sută, dar sufletul când iese din corpul omului numai treizeci de ani are și nici nu mai îmbătrânește și nici nu mai întinerește și este frumos la înfățișare și se uită lung și cu dispreț la corpul în care a locuit și se miră cum de a putut sta în așa corp, mai ales dacă vede că de când a ieșit din corp, îngerașul stă departe de el și duhurile necurate îi dau târcoale. Se înspăimântă și se uită la corp cu scârbă, dar el nu știe unde se duce și ce-l așteaptă. Dar corpul care a trăit după voia Domnului și a avut grijă și de suflețel, stă sufletul trei zile lângă corp și-l privește și pe urmă îl ia îngerașul și-l duce pe unde i-a călcat picioarele corpului și îngerașul îi arată tot ce a săvârșit corpul în viața lui și apoi se duce și-l înfățișează în fața Domnului și de acolo îl ia și-l duce la cele 24 de vămi [/COLOR][COLOR=red]să se odihnească[/COLOR][COLOR=blue] până i se face soroacele. La fiecare soroc, trece o vamă. Nici un muritor nu este să nu treacă pe la aceste vămi… ” (3 mai 1983) [/COLOR](sublin.ns.)
[COLOR=#333333]Părintele Cleopa, în scrierea sa intitulată “Drumul sufletului după moarte”, face următoarele afirmații (sublin. ns.):[/COLOR]
[COLOR=#993300][…]Dar, ca să știți ce se întâmplă cu sufletul când moare omul, am să vă spun care-i drumul sufletului imediat după moarte, după tradiția Bisericii Ortodoxe.[/COLOR]
[COLOR=#993300]De când murim și până la 40 de zile, când are loc judecata particulară a sufletului și se hotărăște de Dumnezeu unde o să stăm, la bine sau la rău, până la judecata de apoi, este un timp de tranziție, adică un timp provizoriu, pentru drepți și pentru păcătoși.[/COLOR]
[COLOR=#993300]Când moare omul și când își dă sufletul, în clipa aceea apar în fața lui atâția diavoli, câte păcate a avut omul și atâția îngeri sfinți, câte fapte bune a avut el în viață. Așa arată Sfântul Efrem Sirul.[/COLOR]
[COLOR=#993300]Și este o mare luptă atunci. Că sfintele puteri se luptă cu diavolii cum să ia sufletul, că ei zic că este al lor, că are păcate mai multe; iar îngerii zic că are mai multe fapte bune. Și este o mare luptă și de aceea se teme sufletul să iasă din trup. I se leagă limba când vede toate astea. El vede atunci multe, dar nu poate să spună. El ar spune: "Uite, câți diavoli au venit!".[…][/COLOR]
[COLOR=#993300]Atunci în ceasul morții are mare îndrăzneală îngerul de la botez. […] [/COLOR]
[COLOR=#993300]Îngerul păzitor îi aduce iar aminte: […]Și-i aduce aminte din pruncie și până la moarte în fiecare zi și ceas ce a făcut. […][/COLOR]
[COLOR=#993300]Aceasta se întâmplă în ziua întâi după moarte.[/COLOR]
[COLOR=#993300]Ziua a doua după moarte se întâmplă un lucru mai înfricoșat. În ziua a doua după moarte îl ia îngerul păzitor și-l duce pe unde a umblat omul toată viața. […][/COLOR]
[COLOR=#993300]Toată icoana vieții omului se descoperă a doua zi după moarte. […][/COLOR]
[COLOR=#993300]Asta se întâmplă în ziua a doua. Îl duce îngerul păzitor pe suflet pe unde a umblat toată viața.[…] [/COLOR]
[COLOR=#993300]Iar în ziua a treia, lucru și mai înfricoșat. I se mai dau îngeri însoțitori sufletului nostru șase îngeri purtători de lumină și cu cel de la Botez, sunt șapte, ca să treacă înfricoșatele vămi ale văzduhului.[/COLOR]
[COLOR=#993300]Ați auzit de cele 24 de vămi ale văzduhului. Se fac slujbe pentru cei ce vor să aibă milă de la Dumnezeu și să-i scape de duhurile întunericului din văzduh.[…][/COLOR]
[COLOR=#993300]În ziua a treia sufletul nostru trece vămile văzduhului[/COLOR][COLOR=#993300] și exact a treia zi, când a ieșit din trup, în aceeași clipă ajunge prima dată la scaunul Preasfintei și de viață făcătoarei Treimi.[/COLOR]
[COLOR=#993300]Și ce vede el acolo? Că Sfânta Scriptură spune: Pe Dumnezeu nimeni odinioară nu L-a văzut. Dar ce vede sufletul atunci? Că pe Dumnezeu, Iisus Hristos, L-a văzut toată lumea. Și n-a fost Dumnezeu? L-a văzut Avraam, L-a văzut Moise; dar L-a văzut cu pogorământ, după închipuire, cum a vrut să se arate. Dar ființa lui Dumnezeu nimeni nu a văzut-o, nici heruvimii, nici serafimii. Ființa lui Dumnezeu este inaccesibilă oricărei minți raționale din cer și de pe pământ.[…][/COLOR]
[COLOR=#993300]Așa trece sufletul șase zile prin Rai și cu trei, care au fost până au ajuns la tronul Sfintei Treimi, se fac nouă. Iar la nouă zile vin iarăși, ca fulgerele cerului pe nori, îngerii, și-l duc înaintea Preasfintei Treimi, în lumina cea neapropiată gânditoare. El nu vede pe Dumnezeu, că nici heruvimii nu-L văd; numai lumină și lumină negrăită, care nu se poate spune.[/COLOR]
[COLOR=#993300]Și se opresc norii aceștia și la nouă zile aude acest cuvânt, dacă sufletul este drept: "Acest suflet să aibă desfătarea și bucuria cea fără margini a celor nouă cete îngerești!" Iar dacă-i păcătos: "Sufletul acesta să nu aibă parte de fericirea și slava celor nouă cete îngerești!" Acest cuvânt îl aude la nouă zile și apoi aude, zicând: "Duceți sufletul acesta prin iad 30 de zile".[…][/COLOR]
[COLOR=#993300]Și trec cele treizeci de zile prin iad și cu nouă care au fost când s-a întors din Rai sunt 39 de zile. Iar în a 40-a zi îl iau îngerii și-l duc a treia oară la scaunul Preasfintei și de viață făcătoarei Treimi, în lumina cea neapropiată, gânditoare, spre închinare.[/COLOR]
[COLOR=#993300]Și atunci, la 40 de zile, aude acest glas în limba aramaică a lui Avraam, dacă sufletul este drept: "Duceți acest suflet în Gan Eden!", adică în desfătare și bucurie fără margini; iar dacă, Doamne ferește, este păcătos aude: "Duceți sufletul acesta în Șeol sau Hades", adică în iad și în muncă.[…][/COLOR]
[COLOR=#993300]Aceasta se întâmplă la 40 de zile după moarte. De aceea Biserica, mama noastră cea duhovnicească, are mare grijă să facă pomeniri după fiecare mort la 3 zile, la 9 zile și la 40 de zile, pentru că atunci se hotărăște unde va sta sufletul nostru, la bine sau la greu.[/COLOR]
[COLOR=#993300]De la 40 de zile mai rămâne o singură portiță deschisă pentru suflet. Dacă sufletul a fost în credința ortodoxă adevărată și a fost fiu adevărat al Bisericii lui Hristos, și dacă n-a căzut în vreo sectă sau în alte rătăciri, sau păcate grele și dacă a fost spovedit și împărtășit, Biserica îl poate scoate din chinurile iadului prin sfintele slujbe și prin milostenie.[…][/COLOR]
Din acest text care condensează învățătura Sfintei Tradiții despre calea sufletelor după moarte, rezultă că între învățătura bisericii ortodoxe și învățătura pucioșilor sunt o serie de flagrante nepotriviri:
- în prima zi după moarte, sufletul își privește trupul și faptele lui făcute în toată viața;lelica Maria zice că [COLOR=blue]aceste contemplări au loc în a treia zi;[/COLOR]
- trecerea prin toate vămile văzduhului se face în a treia zi după moarte; lelica Maria spune că[COLOR=blue] la fiecare soroc se trece câte o vamă, deci fiind 24 de vămi, vor fi 24 de soroace (zile de pomenire specială a morților); adică, pentru trecerea prin toate vămile rezultă că sunt necesare 24 de zile; [/COLOR]
- după trecerea prin vămi, sufletul se înfățișează înaintea lui Dumnezeu;lelica Maria spune că[COLOR=blue] invers: întâi se înfățișează sufletul înaintea lui Dumnezeu, și apoi trece prin cele 24 de vămi;[/COLOR]
- “soroacele” se fac la 3, 9 și 40 de zile, adică la cele trei înfățișări ale sufletului în fața lui Dumnezeu. Așadar, sunt trei soroace.Lelica Maria spune că[COLOR=blue] “la fiecare soroc se trece o vamă”, deci vor fi necesare 24 de soroace.[/COLOR]
- trecerea prin vămi nu este întotdeauna încununată de succes;lelica Maria spune că[COLOR=blue] dimpotrivă, sufletul “la fiecare soroc, trece o vamă”, ceea ce sugerează că soroacele sunt cele care asigură trecerea vămilor, trecere care este, din acest motiv, mereu încununată de succes.[/COLOR]
- după moarte, sufletul este permanent antrenat într-o introspecție activă, neobosită, asupra faptelor sale și a consecințelor lor;[COLOR=blue] versiunea cărții pucioșilor din anul 1995 pretinde că sufletul este dus de înger “la cele 24 de vămi [/COLOR][COLOR=red]să se odihnească[/COLOR][COLOR=blue] până i se fac[/COLOR][COLOR=red]e[/COLOR][COLOR=blue] soroacele”[/COLOR]. Realizînd nuanța neortodoxă a acestei exprimări, ediția din anul 2006 elimină complet cuvintele “[COLOR=red]să se odihnească[/COLOR]”.
|