[mariamargareta]

...........................................
[COLOR=red]Notă: Acest material reprezintă selecţiuni preluate din articolul cu acelaşi nume de pe blogul noulierusalimnip.wordpress.com, înainte de suspendarea abuzivă a acestuia de către liderii pucioşi, urmând ca acordul autoarei să se obţină ulterior
...........................................

[/COLOR] [COLOR=purple]60. Misterele Pucioasei (LVI)[/COLOR]
[COLOR=purple]Actualitatea la NIP: Alte învăţături eretice (partea I )[/COLOR]


Studiu independent despre fenomenul religios NIP
( ”[COLOR=blue]Noul Ierusalim[/COLOR] de la Pucioasa” )

[COLOR=purple] “ Iar oamenii răi şi amăgitori vor merge spre tot mai rău, rătăcind pe alţii şi rătăciţi fiind ei înşişi.[/COLOR]
[COLOR=purple]Tu însă rămâi în cele ce ai învăţat şi de care eşti încredinţat, deoarece ştii de la cine le-ai învăţat,[/COLOR]
[COLOR=purple]Şi fiindcă de mic copil cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să te înţelepţească spre mântuire, prin credinţa cea întru Hristos Iisus.[/COLOR]
[COLOR=purple]Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos spre învăţătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre înţelepţirea cea întru dreptate,[/COLOR]
[COLOR=purple]Astfel ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit, bine pregătit pentru orice lucru bun.”(II Timotei,3,13-17)

[/COLOR] Ultimul Cuvânt al “Dumnezeului de la Pucioasa”, intitulat [COLOR=blue]Cuvântul lui Dumnezeu la praznicul Schimbării la faţă a Domnului[/COLOR] vine cu alte câteva inovaţii eretice:

[COLOR=blue]1. Învăţătura despre Hristos Creatorul şi despre crearea omului de către Fiul lui Dumnezeu;[/COLOR]
[COLOR=blue]2. Învăţătura despre căderea îngerilor datorită semeţiei lui Adam, omul cel întâi zidit de Dumnezeu;[/COLOR]
[COLOR=blue]3.Învăţătura despre înfiinţarea timpului odată cu căderea îngerilor.[/COLOR]
.
.
[COLOR=blue]1. Învăţătura despre Hristos Creatorul şi despre crearea omului de către Fiul lui Dumnezeu[/COLOR]
.
Tulburările ideologice din primele veacuri creştine au fost tranşate în urma dezbaterilor amănunţite ele episcopilor adunaţi la primele două Sinoade Ecumenice, în urma cărora se poate spune că învăţătura de credinţă ortodoxă s-a cristalizat.
De atunci şi până astăzi, învăţătura credinţei creştine se cuprinde pe scurt, dar în cuvinte lămurite, în Simbolul Credinţei, care a fost alcătuit de sfinţii părinţi la întîiul Sinod Ecumenic de la Niceea (325) şi apoi definitivat în al doilea Sinod Ecumenic de la Constantinopol (381). Simbolul acesta, denumit şi «Crezul niceeo-constantinopolitan», nu este numai o expunere oficială a învăţăturii de credinţă creştină, ci şi o mărturisire de credinţă pe care trebuie s-o cunoască şi s-o rostească fiecare creştin în parte. De aici decurge obligativitatea învăţării Crezului de către fiecare creştin.
Primul articol de credinţă este următorul:
[COLOR=#993300]1. Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute.[/COLOR]
Articolul 1 din Simbolul Credinţei arată că Dumnezeu-Tatăl este Creatorul (Făcătorul, Ziditorul) şi Proniatorul (Purtătorul de grijă, Atotţiitorul) lumii. Lumea înseamnă cerul şi pământul şi tot ce este în ele, afară de Dumnezeu. Ea este văzută şi nevăzută. Lumea văzută este tot ceea ce se poate cunoaşte cu simţurile omeneşti, iar cea nevăzută sunt îngerii, buni şi răi (v. [COLOR=#993300]Col.[/COLOR][COLOR=#993300] I, 16[/COLOR]).
Ca Dumnezeu adevărat, Fiul lui Dumnezeu este împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, Făcător al lumii, al tuturor celor văzute si nevăzute. Toate s-au făcut [COLOR=purple]prin Fiul[/COLOR] (v. [COLOR=#993300]Ioan I, 3[/COLOR]), dar nu ca şi cum Tatăl S-ar fi slujit de Fiul ca de o unealtă vie, ci ca Fiul să lucreze împreună cu Tatăl, fiind de o fiinţă cu Tatăl şi avînd aceeaşi putere creatoare ca şi Tatăl. Exprimarea [COLOR=purple]prin Fiul[/COLOR] este deosebit de concludentă şi importantă. Nu se spune “Toate s-au făcut [COLOR=purple]de către Fiul[/COLOR] “ ci se spune “Toate s-au făcut [COLOR=purple]prin Fiul[/COLOR]”. Această exprimare nu este singulară, ci o regăsim şi în epistolele paveline:
[COLOR=#993300]“Mulţumind cu bucurie Tatălui celui ce ne-a învrednicit pe noi să luăm parte la moştenirea sfinţilor, întru lumină.[/COLOR]
[COLOR=#993300]El ne-a scos de sub puterea întunericului şi ne-a strămutat în împărăţia Fiului iubirii Sale,[/COLOR]
[COLOR=#993300]Întru Care avem răscumpărarea prin sângele Lui, adică iertarea păcatelor;[/COLOR]
[COLOR=#993300]Acesta este chipul lui Dumnezeu celui nevăzut, mai întâi născut decât toată făptura.[/COLOR]
[COLOR=#993300]Pentru că [/COLOR][COLOR=purple]întru El[/COLOR][COLOR=#993300] au fost făcute toate, cele din ceruri şi cele de pe pământ, cele văzute, şi cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie începătorii, fie stăpânii. Toate s-au făcut[/COLOR][COLOR=purple]prin El[/COLOR][COLOR=#993300] şi [/COLOR][COLOR=purple]pentru El[/COLOR][COLOR=#993300].[/COLOR][COLOR=#993300]” (Col. 1, 12-16)[/COLOR] (sublin.ns.)
Sf. Apostol Pavel completează aşadar rolul de reprezentare ([COLOR=purple]întru Fiul[/COLOR]) cu rolul instrumental ([COLOR=purple]prin Fiul[/COLOR]) şi cu rolul final ([COLOR=purple]pentru Fiul[/COLOR]), dar nu aminteşte nimic despre o delegare specială şi singulară a Fiului pentru actul în sine al creaţiei. Nu vom găsi nicăieri în Biblie pentru acest subiect o exprimare de genul [COLOR=purple]de către Fiul[/COLOR].Aşadar, toate cele trei Persoane ale Sfintei Treimi au avut o contribuţie egală şi partajată, dar nedespărţită şi neamestecată, la creaţia propriu-zisă, având o aceeaşi şi împreună lucrare, după cum spune Sf. Maxim Mărturisitorul:
[COLOR=#993300]“…Căci Tatăl este întreg în întreg Fiul şi în întreg Duhul Sfânt în chip desăvârşit;şi întreg este Duhul Sfânt în întreg Tatăl şi în întreg Fiul, în chip desăvârşit. De aceea Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt sunt un Dumnezeu. Căci una şi aceeaşi este fiinţa, puterea şi lucrarea Tatălui, a Fiului şi a Duhului Sfânt, nefiind şi neînţelegându-se nici unul fără celălalt.” (Sf.Maxim Mărturisitorul: A[/COLOR] [COLOR=#993300]doua sută de capete gnostice)[/COLOR](sublin.ns.)

Aşadar, Unul este Dumnezeu, pentru că Una este Dumnezeirea. Una şi aceeaşi este, o întreagă unitate după fiinţă, şi o întreagă Treime după ipostasuri. Dar, pentru fiecare Persoană se disting atribute definitorii: Tatăl este Creatorul şi Proniatorul prin excelenţă, deşi toate trei Persoanele participă la creaţie şi la susţinerea ei; Fiul este Mântuitorul şi Moştenitorul, dar mântuieşte în primul rând pentru a face ascultare de voia Tatălui, cu puterea lucrătoare a Duhului; Duhul Sfânt este Mângâietorul şi Sfinţitorul, dar nu vine decât trimis de Fiul şi purces de la Tatăl.
Pe vremuri, când Verginica ţinea frâiele “lucrării” de la Pucioasa şi-i povăţuia pe creştini, învăţătura ei (deşi plină de alte aberaţii) păstra totuşi faţă de Sfânta Treime respectul şi recunoaşterea moştenită din tradiţia ortodoxă. Prin anii aceia, Verginica încă mai recunoştea pentru Tatăl însuşirea de Făcător al cerului şi al pământului, aşa cum învăţase ea Crezul în copilărie de la părinţii ei. Astfel, într-o “vorbire” atribuită Maicii Domnului, Verginica spunea:
[COLOR=blue]“ …Grăieşte Maica Mea ţie, popor creştin:[/COLOR]
[COLOR=blue]Eu sunt care vorbesc: mama Fiului ceresc. Şi cu Mine e Fiul Meu, e şi [/COLOR][COLOR=fuchsia]Tatăl, Dumnezeu Creatorul cerului şi al pământului[/COLOR][COLOR=blue], sunt şi ucenicii şi sfinţii. Am venit nu cum se plimbă oamenii cu avioanele; am venit în zbor, cu Duhul. O, copii, o, seminţia părintelui Avraam! Dacă oamenii nu vor să cunoască această lucrare dumnezeiască, ca să trăiască viaţă fără de moarte, Dumnezeu va face să se împlinească numărul din piatră, din copaci şi nu va rămâne de ruşine… [/COLOR][COLOR=blue]” ([/COLOR][COLOR=blue]9/ 22 septembrie 1978.)[/COLOR]
Învăţătura aceasta[COLOR=blue] ([/COLOR][COLOR=fuchsia]“Tatăl, Dumnezeu Creatorul cerului şi al pământului”[/COLOR][COLOR=blue])[/COLOR] este astăzi contrazisă flagrant de noile născociri ale liderilor pucioşi Mihaela şi Nicuşiţă, care pretind că [COLOR=blue]numai Fiul a fost autorul creaţiei[/COLOR]:
[COLOR=blue]“[/COLOR][COLOR=fuchsia]Sunt Fiul[/COLOR] [COLOR=blue]Tatălui Savaot, născut din Tatăl mai înainte de vecii. [/COLOR][COLOR=fuchsia]La facerea cerului şi a pământului am făcut apoi pe om din pământ şi am pus din Mine duh de viaţă în el[/COLOR][COLOR=blue], şi după chipul [/COLOR][COLOR=fuchsia]Meu[/COLOR][COLOR=blue] M-am uitat când l-am plămădit[/COLOR][COLOR=blue].”[/COLOR] [COLOR=blue](Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” din 19-08-2008.)[/COLOR] (sublin.ns.)
Să consemnăm alterarea gravă a mesajului biblic, prin trecerea de la lucrarea sinergică a Treimii celei de o fiinţă: “[COLOR=#993300]Să facem om după chipul şi după asemănarea [/COLOR][COLOR=fuchsia]Noastră[/COLOR]” la lucrarea individualizată, exclusivă, a Fiului: “[COLOR=blue]după chipul [/COLOR][COLOR=fuchsia]Meu [/COLOR][COLOR=blue]M-am uitat când l-am plămădit[/COLOR]”.

[COLOR=purple]

[/COLOR]