...........................................
[COLOR=red]Notă: Acest material reprezintă selecțiuni preluate din articolul cu același nume de pe blogul noulierusalimnip.wordpress.com, înainte de suspendarea abuzivă a acestuia de către liderii pucioși, urmând ca acordul autoarei să se obțină ulterior
...........................................
[/COLOR]
[COLOR=purple]31. Misterele Pucioasei (XXVII)[/COLOR]
[COLOR=purple] Cartea “[/COLOR][COLOR=purple]Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa [/COLOR][COLOR=blue](Cap.XVI. [/COLOR]Proorocii neîmplinite[COLOR=blue])[/COLOR]
Studiu independent despre fenomenul religios [COLOR=blue]NIP[/COLOR]
( ”[COLOR=blue]Noul Ierusalim[/COLOR] de la Pucioasa” )
[COLOR=blue]1.[/COLOR] Satul Maluri va pieri prin foc “până nu va rămânea”
Acest sat va fi șters de pe fața pământului, așa cum au pățit cetățile Sodoma și Gomora, peste care a căzut foc și pucioasă din cer, iar acum în locul lor se întinde Marea Moartă:
[COLOR=blue]“Atunci veți vedea cine a fost acest vas, iar satul Maluri [/COLOR][COLOR=fuchsia]îl voi pierde cu focul Meu[/COLOR][COLOR=blue], ca pe Sodoma și pe Gomora, că n-a vrut niciunul din satul acesta să creadă, și au bârfit și au disprețuit cuvântul Meu”
(19 iunie/2 iulie 1959)[/COLOR]
[COLOR=blue]“…Fiilor, am surpat și voi surpa [/COLOR][COLOR=fuchsia]până nu va rămânea[/COLOR][COLOR=blue] satul Maluri, și ai să vezi cum are să fie. Și pe unde voi intra, dacă nu va asculta, tot așa se va întâmpla, căci blestemul nu iartă și lovește întotdeauna nelegiuirea.
(23 februarie 1973)[/COLOR]
[COLOR=blue]“…[/COLOR][COLOR=fuchsia]Satul acesta, Maluri, va rămâne pustiu[/COLOR][COLOR=blue], că Mi-a făcut multe necazuri”
(12/25 aprilie 1973)[/COLOR]
[COLOR=blue]“ Și chiar dacă mai este câte o casă rămasă, tot pustiu este și va rămâne, căci a zis Dumnezeu:
“O, sat, [/COLOR]
[COLOR=fuchsia]cum te vei pustii[/COLOR][COLOR=blue] din pricina celor ce Mă condamnă pe Mine!” [/COLOR][COLOR=blue]”
(11/24 aprilie 1974)[/COLOR]
Satul Maluri n-a pierit prin foc și nu s-a pustiit. El [COLOR=fuchsia]a rămas[/COLOR] și există și astăzi, chiar dacă a trecut între timp printr-o încercare traumatizantă (o alunecare de pământ, în care au fost distruse o parte din case). Nu numai că n-a rămas pustiu, așa cum s-a “proorocit”, dar recent sătenii și-au ridicat o biserică nouă, pe care a sfințit-o episcopul locului. Bineînțeles, la un asemenea eveniment nu puteau lipsi liderii de la Pucioasa, care s-au și înființat ca spectatori, înconjurați de un grup de adepți și adepte aleși pe sprânceană, aduși special ca să-i facă episcopului Nifon o spectaculoasă (dar falsă) întâmpinare de “bun venit”.
[COLOR=blue]2.[/COLOR] Nu numai satul Maluri, ci toate orașele și satele vinovate de “necredință”vor fi pedepsite, și vor fi făcute una cu pământul
[COLOR=blue]“Fiule, scrie pe hârtie că satul Maluri e pus [/COLOR][COLOR=fuchsia]să fie surpat[/COLOR][COLOR=blue] de la o parte la alta, pentru că nu a luat nimeni seama la Cuvântul Meu. Și [/COLOR][COLOR=fuchsia]pe unde va trece Cuvântul[/COLOR][COLOR=blue] Meu și nu va lua nimeni aminte, [/COLOR][COLOR=fuchsia]se va întâmpla la fel[/COLOR][COLOR=blue] ca și cu satul Maluri
…(6 iulie 1973)[/COLOR]
Acum, “Cuvântul” e pus pe internet pe situl Noului Ierusalim. Practic, el a pătruns în toate orașele și satele unde există legătură la internet, dar nu sunt semne vizibile de recunoaștere în rândul maselor, sau măcar de simpatii declarative. Să ne așteptăm ca toate aceste localități să fie distruse, în baza acestei “proorocii”?
Despre satul Mănești (satul păstorului nea’Mișu) s-a “proorocit” că va fi depopulat complet, “proorocie” care timp de aproape treizeci de ani nu s-a mai împlinit:
[COLOR=blue]“…Fiilor, Domnul Iisus Hristos a hotărât ca satul Mănești [/COLOR][COLOR=fuchsia]să rămână gol[/COLOR][COLOR=blue]. Fericit cel ce va rămâne în el cu Duhul Meu…”
(6 mai 1979)[/COLOR]
Consecvența cu care Măneștii sunt vizați pentru nimicire totală este însă remarcabilă:
[COLOR=blue]“…Domnul a hotărât ca tot ce a rămas în comuna Mănești, [/COLOR][COLOR=fuchsia]să piară[/COLOR][COLOR=blue]. Și de la bloc [/COLOR][COLOR=fuchsia]vor pieri[/COLOR][COLOR=blue] cei din comuna Mănești, că au fost blestemați, că au luat trâmbița Mea și au nimicit-o…”
(25 iunie 1979)[/COLOR]
[COLOR=blue]3.[/COLOR] “Proorocie” pentru anul 1967: an de reconciliere
[COLOR=blue]“Fiilor, la multe se va pune capăt [/COLOR][COLOR=fuchsia]anul acesta[/COLOR][COLOR=blue]. Va păși piciorul vostru [/COLOR][COLOR=fuchsia]în valea Iosafatului[/COLOR][COLOR=blue], vom trece [/COLOR][COLOR=fuchsia]râul Iordanului[/COLOR][COLOR=blue] și [/COLOR][COLOR=fuchsia]vom da mână cu mână împreună[/COLOR][COLOR=blue]”
( 11/24 aprilie 1967)[/COLOR]
Biblia dezvăluie că “valea lui Iosafat” va fi locul judecății de la sfârșit a Domnului:
[COLOR=purple]“[/COLOR][COLOR=purple]Aduna-voi toate popoarele și le voi coborî în [/COLOR][COLOR=#ff6600]valea lui Iosafat[/COLOR][COLOR=purple] și Mă voi judeca acolo cu ele pentru poporul Meu și pentru moștenirea Mea Israel, pe care au împrăștiat-o între neamuri și țara Mea au împărțit-o în bucăți.[/COLOR]
[COLOR=purple] Să se trezească toate neamurile și să vină în [/COLOR][COLOR=#ff6600]valea lui Iosafat[/COLOR][COLOR=purple], căci acolo voi așeza scaun de judecată pentru toate popoarele din jur.”
(Ioil 4: 2, 12)[/COLOR]
Departe de a fi un sfârșit pentru multe rele, 1967 a fost mai degrabă un început de prigoană, după cum singuri mărturisesc cei care au alcătuit “Cartea mare”:
“În urma perioadei dintre anii 1966-1968, o parte din creștini au fost în închisoare, printre care și însoțitorul sfintei Virginia” (v.
pag.129)
[COLOR=blue]4.[/COLOR] “Proorocie” pentru anul 1971: an de schimbări esențiale
[COLOR=blue]“Fiilor, întoarceți-vă către Mine, Domnul, căci vă anunț că [/COLOR][COLOR=fuchsia]la anul[/COLOR][COLOR=blue], pe timpul acesta, poate nu vom mai fi ca și acum, ci poate [/COLOR][COLOR=fuchsia]vom fi schimbați[/COLOR][COLOR=blue]. Fiilor, luați seama bine, să nu ziceți că nu v-am anunțat.”
(25 noiembrie/8 decembrie 1970)[/COLOR]
Expresia “vom fi schimbați” este consacrată vremurilor de sfârșit, când va avea loc învierea de obște a morților:
[COLOR=purple]“Iată, taină vă spun vouă: Nu toți vom muri, dar toți [/COLOR][COLOR=#ff6600]ne vom schimba,[/COLOR]
[COLOR=purple]Deodată, într-o clipeală de ochi la trâmbița cea de apoi. Căci trâmbița va suna și morții vor învia nestricăcioși, iar noi [/COLOR][COLOR=#ff6600]ne vom schimba[/COLOR][COLOR=purple].”(I Cor.15:51,52)[/COLOR]
Dar schimbarea promisă și sfârșitul tot n-a venit, iar morții n-au înviat, nici în 1971, și nici mai târziu. Cuvântul “[COLOR=blue]poate[/COLOR]”, inserat cu grijă de două ori în text, ar fi fost salvator, dacă n-ar fi urmat sentința lăudăroasă: “[COLOR=blue]să nu ziceți că nu v-am anunțat.” [/COLOR]Nu zicem[COLOR=blue], [/COLOR]și nimeni nu poate zice;
scripta manent.
[COLOR=blue]5.[/COLOR] “Proorocie” pentru anul 1973: an de necaz mare și de război. Pentru prima oară vine începutul, dar și sfârșitul durerilor
[COLOR=blue]“Iată, anul [/COLOR][COLOR=fuchsia]1973[/COLOR][COLOR=blue] e cu [/COLOR][COLOR=fuchsia]necaz mare și cu război[/COLOR][COLOR=blue]. Începutul și sfârșitul durerilor va veni”
(10/23 august 1972)[/COLOR]
[COLOR=black]În anul 1973, în România a fost pace. În lume, situația a fost echilibrată: războaie care se încheiau ([/COLOR]încetarea ostilitățiilor militare din Vietnam) războaie care se consumau (a început [COLOR=black]
[COLOR=black]Războiul de Yom Kippur[/COLOR], care s-a încheiat însă după numai 20 de zile)[/COLOR]
[COLOR=blue]6. [/COLOR]“Proorocie” pentru anul 1974:nimic nu se va mai zidi
[COLOR=blue]“Ați auzit, tată? Căci v-am spus, la anul, prin vremea aceasta, vor fi alte împărății și alte scaune și [/COLOR][COLOR=fuchsia]nimic nu se va mai zidi[/COLOR][COLOR=blue], [/COLOR][COLOR=fuchsia]nici un bloc și nici o șosea[/COLOR][COLOR=blue] nu se va mai face. Duhovnicește grăiește Domnul”
(18 iunie/1 iulie 1973)[/COLOR]
Nimic deosebit nu s-a consemnat în istoria politică a statelor lumii în tot cursul anului 1974. Cât privește proorocia “nimic nu se va zidi”, merită a fi consemnate inaugurările zidirilor “neduhovnicești” de clădiri și șosele din România anului 1974:
· stadionul de fotbal “Steaua” din București;
· Sala “Polivalentă” din București;
· drumul național “Transfăgărășan”, magistrală cu o lungime de peste 90 de km, situată la cea mai înaltă altitudine (2.040 metri) față de alte drumuri ce străbat Carpații.