Asa este, traim un timp fara constiinta eternitatii. De ce? Pentru ca nu am murit noua insine. Putine sunt eforturile noastre in a lepada ceea ce suntem. E o preocupare fara sfarsit in a-i potoli, satisface toate poftele acestui om plin de el insusi. Se regasete foarte bine in chipul fiului risipitor. Dar as indrazni sa spun ca doar pe jumatate, pentru ca nu toti mai ajung sa ceara iertare si sa primeasca iubirea Parintelui. Omul de astazi este chipul omului care vine la tata sa-si ceara averea pentru a o cheltui.(vezi Pilda Fiului Risipitor) Nadajduiesc ca omul de maine sa fie cel care isi vine in fire.
|