[cristiboss56]

Când femeia rămâne insărcinată, atunci cel mai bun lucru este să inceteze imediat contactele sau dacă nu pot, să le reducă cât se pot de mult. Dar cel puţin din luna a opta trebuie să inceteze de a mai avea contacte, pentru că, in afară de pericolul ce există ca copilul să pătimească ceva ( avort şi altele ) , se pricinuieşte pagubă duhovnicească.
Embrionul participă şi el de nevoie la plăcerea pe care o simte mama lui, şi astfel incă din pântece dobândeşte patima. Există prunci care sug şi se aprind trupeşte. In timp ce există tineri de optsrezece-douzeci de ani care au nepătimire, şi nu sunt războiţi de trupul lor. Cui se datorează această diferenţă ? Stării duhovniceşti a părinţilor. Este moştenirea duhovnicească. Vezi, părintii nu lasă moştenire copiilor lor numai case, ogoare , ci le lasă moştenire şi patimile sau virtuţile lor. Dacă cineva este bogat sau sărac, lasă moştenire multe sau puţine , potrivit cu starea lor. Astfel există copii care au o bogată moştenire duhovnicească de la părintii lor, adică au multe virtuţi. Aceşti copii dacă adaugă şi osteneala lor, nevoinţa lor, pot ajunge la mari inălţimi duhovniceşti, pentru că au pornit deja de la inălţime. De aceea Maica Domnului a fost atât de curată. Nici măcar un gând păcătos nu s-a apropiat de ea. Rădăcina ei este Sfânta Ana. Ioachim şi Ana au fost sfinţi, iar zămislirea Maicii Domnului a fost fără plăcere. Insă Dumnezeu nu este nedrept. Ceea ce are valoare este lucrarea pe care a făcut-o cineva asupra lui insuşi. Nevoinţa, osteneala personală pe care a depus-o fiecare, pentru a respecta poruncile lui Hristos, pentru a-L mulţumi pe Dumnezeu, aceasta o ia in considerare Dumnezeu şi nu punctul de unde a plecat.