Citat:
În prealabil postat de dorinastoica14
Atâta ce am citit și citesc căci învățătura Sfinților Părinți este ca un izvor care nu seacă nicodată.
Vreau să-spun că eu am înțeles dar ce facem cu acei care înțeleg greșit sau deloc.Sunt semeni de-ai noștri care se duc la biserică pentru a vătăma pe aproapele ,care blestemă iar atunci când cineva primește "pedeapsa divină" se bucură și nu gândesc "acesta azi, iar mâine poate eu".
Iar aceștia despre care vorbesc sunt oameni reali nu năluciri ale minții mele.
|
Știu Dorina și inteleg perfect cea ce spui . Frământările și intrebările sunt firești, dar să nu uităm că toate sunt bine orânduite, iar binele și bucuria aparentă a unora pe seama răului pricinuit aproapelui, va avea "mare răsplată". Nimic nu-i fără plata ! Impăratul David , el insuși a trecut prin mari frământări și nedumeriri a modului cu Domnul rasplătește pe cel ce vrajmașește, urăște și hulește . Aproape ca era revoltat, intrebându-L direct pe Dumnezeu, discutând fără ocoliș , cu o durere mare in suflet, văzand pe cel nedrept cum inflorește și sporește. Dar toate au avut pentru David răspuns, find luminat de Duhul Sfânt . Să ne rugam și să ne smerim cât ne țin puterile noastre si vom avea raspuns la rându-ne pentru toate cele ce ne frământă. Vom avea fiecare in parte un raspuns tainic , după mărimea nevoinței noastre. Multă nădejde !