[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Citind toată Evanghelia, te vei minuna , desigur, de tăcerea mea. Vei afla că am vorbit puţin, dar totdeauna bine şi drept. Am vorbit Ingerului in odăiţa mea, am vorbit cu Fiul meu in templu, cu Elisabepa, când m-am intâlnit cu ea şi am mai vorbit la nunta din Cana Galileii.
Mi-am păzit totdeauna limba mea, ca să nu spună nimic ce putea supăra pe Dumnezeu şi pe oameni. Acelaşi lucru fă-l şi tu, fiule, dacă vrei să te bucuri de pacea inimii. Cine ţi-a adus până acum mai multe tulburări decât limba ta ? Când te trezeşti dimineaţa , nu-i adevărat că indată te gândeşti cu neplăcere la cuvintele nesocotite ce le-ai spus in ziua dinainte ? Bagă de seamă despre ce vorbeşti , in ce fel vorbeşti şi către cine vorbeşti. Cântăreşte fiecare vorbă şi gândeşte-te ce urmări poate avea. Omul inţelept nu vorbeşte tot ce-i vine in gură, ci numai ce se cuvine. Cu cât vei intrebuinţa mai puţine cuvinte, cu atât vei fi socotit mai inţelept. Nu te obişnui a spune glume, pentru că fără să bagi de seamă vei spune in glumă şi lucrurile serioase şi nu te vei folosi cu nimic. <<< Va urma >>>

O piatră aruncată nu se mai intoarce inapoi, tot aşa nu se mai intoarce nici o vorbă spusă. Nu este permisă dezvinovăţirea bunei intenţii şi făcând aşa, vei fi socotit ca imprudent şi flecar.
Nu dezvălui in public ceea ce prietenul ti-a spus in secret, aceasta e necredinţă grea, dacă a produs dezbinări grele ! Vorbeşte cu băgare de seamă despre ceea ce nu ştii, pentru ca să nu greşeşti şi să treci drept om prost. Cuvinte ruşinoase şi necuviincioase să nu iasă din gura ta, pentru că ele arată că cel ce le rosteşte are un suflet necurat. Nu descoperi greşelile aproapelui tău, ci taci şi-l dezvhnovăţeşte pe cât poţi, atunci când alţii vorbesc cu răutate. Ce-ţi foloseşte dacă tu spui in public greşelile altora ? Ţie nu-ţi place ca alţii să vorbească despre greşelile tale, şi atunci tu de ce vorbeşti despre aproapele tău ceea ce nu te priveşte ? De vei iubi tăcerea, te vei simţi adesea mai mulţumit, decât dacă ai fi vorbit. Cinstea omului se poate dărâma cu o singură vorbă, dar nu i-o poţi da inapoi nici cu o sută de vorbe. Mintea cea inţeleaptă să fie călăuza limbii tale, şi dragostea şi frica de Dumnezeu să fie stăpână in toate cuvintele tale. Urmează- mă pe mine !