PSALMII - CARTEA ÎNTÂIA 1Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se oprește pe calea celor păcătoși, și nu se așează pe scaunul celor batjocoritori!
2Ci își găsește plăcerea în Legea Domnului, și zi și noapte cugetă la Legea Lui!
3El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care își dă rodul la vremea lui, și ale cărui frunze nu se veștejesc: tot ce începe, duce la bun sfârșit.
4Nu tot așa este cu cei răi: ci ei sunt ca pleava, pe care o spulberă vântul.
5De aceea cei răi nu pot ține capul sus în judecății, nici păcătoșii în adunarea celor neprihăniți.
6Căci Domnul cunoaște calea celor neprihăniți, dar calea păcătoșilor duce la pieire
|