Rugaciunea florilor
Plapand ghiocelul
Iesind din zapada
Striga:''Tatal nostru''
Ca lume sa-l vada.
''Care esti in ceruri''.
Sopti floarea-soare
Si-un val de lumina
Cazu pe razoare.
Smerit busuiocul
Cand vantul il mana
Si-i scutura roua
''Sfinteasca-se''-ngana.
Cand ''Numele-Ti'' spune
Trist ochiul de bou
Nu stiu de-a fost soapta
Sau numai ecou.
Albastra ca cerul
O Nu-ma-uita
Spune:''mparatia
Sa fie a Ta''
Si ''faca-se voia''
Suspin-o camee
Calcata-n picioare
Pe alba alee.
Cand nuferii-n lacuri
Vad stele ca sunt,
Soptesc: ''Cum e-n ceruri
Asa pe pamant.''
Si graul, cand moara
Vuieste intr-una
A zis: ''Painea noastra
Cea de totdeauna.''
Iar nalba si gura-
de leu, amandoua,
La fel, rugatoare,
Raspund: ''Da-ne-o noua!''
Cu gandul la fluturi
Stau rozele-n glastre
Si spun: ''Iarta-ne noua
Gresalele noastre''.
''Precum noi iertam
gresitii", incet
Raspunde garoafa
Uscata-n buchet.
Si crinii, podoaba
Fecioarei cinstite,
Soptesc: ''Nu ne duce
pe noi in ispite.''.
Iar spinii, ce-odata
Martirii-i purtara
"Si ne izbaveste
de rele''-oftara!
Si vantul porneste
Ecoul Divin,
C-un freamat padurea
Raspunde:''Amin!''
(ziarul ''Credinta ortodoxa'', nr.4, aprilie 2000)
__________________
~Munceste ca si cum nu ai muri niciodata, dar ingrijeste-te de suflet ca si cum ai muri maine!~
~Cand oamenii te cinstesc si te lauda, spune-ti in sinea ta:" Nu eu merit asta, asta nu se cuvine mie, ci, Tie, Doamne!"~
|