[ory]

Cand este vorba de calitate,chiar nu putem dezvolta acest subiect doar din punctul de vedere al spiritualitatii,implicit al desartaciunii care-i inlatura din start notiunea.Fiindca,calitatea inseamna mai mult decat mandrie si fandoseala,calitatea inspira incredere si confera trainicie lucrurilor,pe care oricat de viteji ne-am arata,le acceptam ca trebuinte firesti.Daca nu cumperi un lucru de calitate,vei cumpara permanent lucruri ieftine,sau mai degraba aparent ieftine,fiindca in cele din urma vei cheltui mai mult,decat pe un lucru de calitate.
Avem,asadar,nevoie de calitate,avem nevoie sa ne exprimam insusi personalitatea prin aceasta,considerentele,dar si slabiciunile,in masura in care aceasta capata o nuanta exagerata.Deci,doar cand vorbim de exagerare putem vorbi de impatimire.
Daca ar fi sa vorbim de calitate ca de un lucru ce presupune faradelege,atunci ar trebui sa incepem prin a judeca insasi calitatea bisericilor,a straielor preotesti si arhieresti atat de stralucitoare si de insemnate dpdv calitativ,atunci ar trebui sa judecam propria locuinta,ca mai degraba am inlocui-o cu o cocioaba de paie in care sa ploua permanent,si pentru care sa fim mereu internati in spital.
De aceia am spus ca nu-mi place sa abordam acest subiect doar din perspectiva dispretului fata de mandriea ce-l poate caracteriza.Ar fi prematur si "fatarnic"sa vedem astfel lucrurile.