Citat:
|
În prealabil postat de dmb
DE acord cu tine. Dar care-i solutia? Ca doar lamentarea nu aduce nimic. Ce se poate face? Cine poate face? Cum? Unde? Cind ?
|
Solutia ar fi atitudinea noastra. Eu discut cu preotii respectivi cand vad asa ceva, nu in spirit de critica, ci cu blandete, in cautarea Adevarului. Trebuie avute si fundamente scripturistice, si din Filocalie, ca unii te ametesc cu "Sfintii Parinti care zic..." Si cand ii intrebi care Sfant Parinte, nu mai stie cum sa schimbe subiectul...ca de fapt de cand a facut facultatea nu a mai rasfoit din ei. Dar sunt putini acestia, cei mai multi sunt preoti miscati de Adevar, care studiaza, care se roaga si care iau masuri. Slava Domnului!
Daca vad la credinciosi anumite atitudini de genul asta, ma rog sa ma inspire Domnul ce sa fac. Sunt unii "credinciosi" care nu primesc ce le spui si mai rau se supara, asa ca, de multe ori, ma rog pentru ei, dar vorbesc cu Preotul ca sa ia masuri. Sunt unii preoti care sunt inocenti, au vazut si ei la altii si fac asa, dar daca le spune unul sau le spun mai multi, renunta la aceste practici.
Acestea sunt "traditii" locale, unele foarte noi, neacceptate, ba chiar condamnate de Sfantul Sinod (inca din 1952) si chiar de toti crestinii sanatosi, ele fiind raspandite printre si de oamenii creduli, ignoranti sau primitivi in credinta, care nu se intereseaza de raportul lor cu traditia autentica a Bisericii Ortodoxe. In general e vorba de forme exagerate de evlavie, avand mai degraba un fond pagan decat crestin, care reduc actul credintei la un simplu rit mecanic si chiar magic.
Folosindu-se de unele traditii bisericesti adevarate, "traditiile" false le compromit autenticitatea, abuzurile acestora din urma fiind un motiv serios de sminteala pentru crestinii care au studiat anumite probleme si de injosire a Ortodoxiei de catre sectanti, subminand unitatea liturgica si de credinta a intregii Bisericii Ortodoxe romanesti, creand motive de disputa si chiar dezbinare si intre clerici si intre credinciosi.
Oamenii care fac asa ceva, au impresia ca, in mod automat, in viitor "le va merge bine", creandu-si iluzii si sperante desarte, ei desconsidera Sfintele Taine si ierurgiile bisericesti, dand intaietate practicilor acestea oculte, esentializand accesoriile si pierzand din vedere esentialul insusi. Incurajarea mai mult sau mai putin tacita a unor asemenea forme de fals misticism si practici necanonice de catre preotii care au ajuns preoti cred inainte de a fi crestini ortodocsi este o dovada de decadere moral-religioasa care trebuie adusa la lumina, si nu la o lumina a contrazicerilor, ci la Lumina lui Hristos.
Deci sa fim cu luare aminte si daca vedem asa ceva, sa ne manifestam contrarierea noastra spunandu-i preotului. Discutiile cu preotii nu trebuie sa fie de fata cu credinciosii sau cu altii, ci sa fie discutii personale.
Sa aveti sarbatori frumoase!
Elena