Mesaje contradictorii și exagerări
[COLOR=purple]27. Misterele Pucioasei (XXIII)[/COLOR]
[COLOR=purple] Cartea “[/COLOR][COLOR=purple]Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa [/COLOR][COLOR=blue]( Cap. XII :[/COLOR] Mesaje contradictorii și exagerări [COLOR=blue]) [COLOR=Blue]Partea a III-a
[/COLOR][/COLOR] [COLOR=blue]7.[/COLOR] Fiul Se îmbracă (după împrejurări) fie în trup, fie în Duh, de mai multe ori
[COLOR=blue]a)[/COLOR] În Duh:
[COLOR=blue]“M-am îmbrăcat [/COLOR][COLOR=fuchsia]din nou[/COLOR][COLOR=fuchsia] în Duh[/COLOR][COLOR=blue] ca să spun celor rămași la ziua de apoi, aceste cuvinte mari” (13 octombrie 1965)[/COLOR](sublin. ns.)
[COLOR=blue]b)[/COLOR] În Duh, nu în trup:
[COLOR=blue]“ Dar [/COLOR][COLOR=fuchsia]sunt în Duh[/COLOR][COLOR=blue], nu sunt în trup.[/COLOR][COLOR=blue]” (17 noiembrie 1978.) [/COLOR]
[COLOR=blue]c)[/COLOR]Într-un trup:
[COLOR=blue]“ [/COLOR][COLOR=fuchsia]Sunt într-un trup[/COLOR][COLOR=blue] în care tatăl Meu a binevoit să fiu…[/COLOR][COLOR=blue]”(17 noiembrie 1978.) [/COLOR]
[COLOR=blue]8.[/COLOR] Hrănirea cu carne este azi o problemă greu de rezolvat pentru “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa”
[COLOR=blue]“[/COLOR][COLOR=fuchsia]De unde[/COLOR][COLOR=blue], fiul Meu Mihail, [/COLOR][COLOR=fuchsia]să iau carne[/COLOR][COLOR=blue]? Căci ei plâng și Îmi cer carne. I-am lăsat să plângă.” (12/25 decembrie 1964)[/COLOR]
Aici,“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” Se plânge Arhanghelului Mihail că a rămas fără rezerve de carne. Să fi uitat de minunile Lui din vechime, pe când era Atotputernic?
Când I S-a cerut [COLOR=#ff6600]carne[/COLOR] de către poporul lui Israel, Dumnezeu a adus un stol de [COLOR=#ff6600]prepelițe[/COLOR]:
[COLOR=purple]“Atunci s-a stârnit vânt [/COLOR][COLOR=#ff6600]de la Domnul, a adus prepelițe[/COLOR][COLOR=purple] dinspre mare și le-a presărat împrejurul taberei cale de o zi într-o parte și cale de o zi în cealaltă parte împrejurul taberei, [/COLOR][COLOR=#ff6600]strat gros[/COLOR][COLOR=#ff6600]aproape de doi coți[/COLOR][COLOR=purple] de la pământ.”(Numeri 11:31)[/COLOR]
Când Ilie era în retras la pârâul Cherit, pe vreme de mare secetă, Dumnezeu a trimis la el corbi [COLOR=#ff6600]cu carne[/COLOR] ca să-l hrănească:
[COLOR=purple]“Și a zis Domnul către Ilie:[/COLOR]
[COLOR=purple]Apă vei bea din acel pârâu, iar mâncare [/COLOR][COLOR=#ff6600]am poruncit corbilor[/COLOR][COLOR=purple] să-ți aducă acolo!"[/COLOR]
[COLOR=purple]Și a plecat Ilie și a făcut după cuvântul Domnului; s-a dus și a șezut la pârâul Cherit, care este în fața Iordanului.[/COLOR]
[COLOR=#ff6600]Corbii îi aduceau[/COLOR][COLOR=purple] pâine și [/COLOR][COLOR=#ff6600]carne [/COLOR][COLOR=purple]dimineața, pâine și [/COLOR][COLOR=#ff6600]carne [/COLOR][COLOR=purple]seara; iar apă bea din pârâu.” (III Regi, 17:2-6)[/COLOR]
Erau alte vremuri…
[COLOR=blue]9.[/COLOR] Porunci cu două înțelesuri (“în pilde multe”)
[COLOR=blue]“…căci dacă un credincios a primit poruncă să nu bea vin, [/COLOR][COLOR=fuchsia]nu acesta este cuvântul[/COLOR][COLOR=blue], că a spus Domnul să nu bea vin, ci cuvântul “să nu bei” [/COLOR][COLOR=fuchsia]este în pilde multe[/COLOR][COLOR=blue], și pune-l în lucru, căci [/COLOR][COLOR=fuchsia]vinul este lăsat să se bea[/COLOR][COLOR=blue], dar pune în practică ce este cuvântul acesta. Și dacă un credincios a primit poruncă să nu sădească vie, credinciosul nu de la vie este oprit să nu sădească, căci mare este cuvântul “vie”. Iar dacă un credincios a primit să nu semene sămânță, de ce a spus Domnul credinciosului să nu semene sămânță? Oare, ce este să nu semene? Pune, credinciosule, în lucru aceste cuvinte, că a poruncit Domnul, credinciosului, casă să nu zidească. Oare ce are Dumnezeu cu tine, credinciosule? De ce nu te lasă să-ți faci casă? Oare, ce ar însemna acest cuvânt?” (17/30 aprilie 1965)[/COLOR]
Aceste “porunci” cu două înțelesuri se vrea a fi lămurite aici prin niște întrebări retorice, rămase fără răspuns.
[COLOR=blue]10.[/COLOR] Preoții și-au pierdut darul, dar au rămas cu harul
[COLOR=blue]“Și preoții și-[/COLOR][COLOR=fuchsia]au pierdut darul[/COLOR][COLOR=blue] de la Dumnezeu; au rămas singuri, [/COLOR][COLOR=fuchsia]cu harul[/COLOR][COLOR=blue]. Încolo, au pierdut portul, chipul, postul și viața de preot; și [/COLOR][COLOR=fuchsia]darul l-au pierdut[/COLOR][COLOR=blue]. “ (16/29 mai 1965)[/COLOR]
[COLOR=blue]11.[/COLOR] Deși proorocia de la Pucioasa are un caracter exclusivist, se anunță și alte izvoare colaterale
Nu vor mai fi alte proorocii bune; dar vor mai fi altele rele:
[COLOR=blue]“ Învață de la Mine că nu va mai fi om pe pământ ca să îți arate cărările. [/COLOR][COLOR=fuchsia]Nu vor mai fi nici prooroci, nici profeți[/COLOR][COLOR=blue]. Că cei ce vor fi , în loc să te îndrepte spre bine, te vor îndrepta spre rău.”(22 decembrie 1975)[/COLOR]
Vor mai fi și alte proorocii bune; dar nu în felul acesta:
[COLOR=blue] “…Fiți atenți la viața voastră, că mulți vor îndrăzni ca să se facă prooroci și ca să proorocească, dar voi fiți cuminți, că Domnul Iisus Hristos [/COLOR][COLOR=fuchsia]se va mai arăta la altcineva[/COLOR][COLOR=blue], dar [/COLOR][COLOR=fuchsia]nu în lucrarea aceasta[/COLOR][COLOR=blue], căci Dumnezeu [/COLOR][COLOR=fuchsia]în felul acesta nu va mai fi[/COLOR][COLOR=blue].” (12 noiembrie 1965)[/COLOR]
Și totuși, cei de la Noul Ierusalim pretind că, începând cu anul 1982, Dumnezeu “a mai fost în felul acesta și S-a mai arătat la altcineva, tot în lucrarea aceasta”: Domnul Iisus Hristos S-a arătat Mariei, sora Virginiei Tudorache.
Cu toate că “[COLOR=blue]Domnul Iisus Hristos se va mai arăta la altcineva”[/COLOR] , este interzis a cerceta și alți profeți:
[COLOR=blue]“O, copiii Mei[/COLOR][COLOR=fuchsia], nu mai mergeți [/COLOR][COLOR=blue]din loc în loc [/COLOR][COLOR=fuchsia]după alți profeți[/COLOR][COLOR=blue], căci cine caută să aibă mai mult de-atât, la nici o masă nu va sta.”[/COLOR] [COLOR=blue](16 noiembrie 1965)[/COLOR]
[COLOR=blue]12.[/COLOR] Postul se face numai “cu dedicație”, altminteri, el nu are nici o valoare. Parastasele nu mai au nici o putere, chiar dacă faci cu sutele
[COLOR=blue]“ Postul, [/COLOR][COLOR=fuchsia]pentru anume lucruri[/COLOR][COLOR=blue] să-l pomenești. Dacă ai postit și n-ai spus pentru ce e, e ca o hîrtie nescrisă. Dacă ai un tată, să postești ca să-l scoți. Vă arăt o muceniță care, după ce a murit, cineva a scos-o prin post. [/COLOR][COLOR=fuchsia]Decât să faci o sută de parastase[/COLOR][COLOR=blue], cea mai bună faptă e să scrii zile de post și îl vei scoate din a lui moarte. Nimic nu-i sfânt pe pământ ca postul. [/COLOR][COLOR=fuchsia]Cu post vei scoate pe cei mai îndrăciți[/COLOR][COLOR=blue] oameni.” (6/19 decembrie 1965)[/COLOR]
Asistăm aici la o inovație în materie de post: “postul cu dedicație”( în principal, pentru scoaterea din iad a celor dragi). El pune în umbră posturile făcute doar din devoțiune pentru Dumnezeu, și prin care nu se cere nimic în schimb. Acestea nu-și mai au nici un rost, dar nici alte slujbe (parastasele, exorcizările) nu-și mai au vreun rost, îndată ce există “postul cu dedicație”, care scoate până și “pe cei mai îndrăciți”.
Textul de mai sus ridică și o altă problemă delicată. Dacă mucenița respectivă a fost mucenicită, de ce a mai ajuns în iad? Înseamnă că degeaba s-a mai mucenicit, ca să ajungă apoi la mila altora, adică dacă vor vrea ei să postească, sau nu, pentru ea, ca s-o scoată din iad.
Iar parastasele, mai au ele vreun rost, dacă prin postul “cu dedicație” se rezolvă lucruri așa de mărețe? De altfel, îndemnul este foarte clar: decât să facem parastase cu sutele, mai bine să postim.
Ciudat este că numai peste câțiva ani se face un îndemn cu totul diferit: slujbele pentru morți sunt absolut necesare și trebuie să se facă! Iar eficiența lor este incontestabilă: ele vor scăpa pe răposați de chinurile iadului! Bineînțeles că despre post, ca alternativă redutabilă, nu se mai spune aici nimic:
[COLOR=blue] “ [/COLOR][COLOR=fuchsia]Rugați-vă[/COLOR][COLOR=blue], tată, că aveți răposați care se chinuie în iad. [/COLOR][COLOR=red]Dați[/COLOR][COLOR=fuchsia] milostenie[/COLOR][COLOR=blue] și [/COLOR][COLOR=fuchsia]sărindare[/COLOR][COLOR=blue] ca să scăpați pe cei răposați…” (25[/COLOR][COLOR=red]-26[/COLOR][COLOR=blue] mai 1978.)[/COLOR]
Versiunea din 2006 este ușor modificată:
[COLOR=blue]“ [/COLOR][COLOR=fuchsia]Rugați-vă[/COLOR][COLOR=blue], tată, că aveți răposați care se chinuie în iad. [/COLOR][COLOR=red]Faceți[/COLOR][COLOR=fuchsia] milostenie[/COLOR][COLOR=blue] și [/COLOR][COLOR=fuchsia]sărindare[/COLOR][COLOR=red],[/COLOR][COLOR=blue] ca să[/COLOR][COLOR=red]-i[/COLOR][COLOR=blue] scăpați pe cei răposați…” ([/COLOR][COLOR=red]12/[/COLOR][COLOR=blue]25 mai 1978.)[/COLOR]
[COLOR=blue][/COLOR]
|