Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" sat Mănăstirea, com. Delești-VASLUI(Pg1)
Localitatea Mănăstirea se află pe valea Racovei, pe pârâul Hârsova, la NV de șoseaua Vaslui - Bacău (DN 2 F), la cca. 7 km pe DC 106 B.
Numele satului se leagă de Schitul Hârsova (Mănăstirea Hârsova, Hârsovița, Schitul lui Gălușcă), întemeiat de șetrarul Ștefan Caracaș, zis Gălușcă, în secolul al XVIII - lea, conform pomelnicului - triptic pictat de Grigorie Zugrav în anul 1756 și un act de danie din anul 1759.
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, Mănăstirea
Biserica schitului, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", este pomenită uneori și cu hramul "Sfântul Nicolae". La 23 august 1759, Ursu și Tanase Chiratcu dăruiau ocina lor "mânăstirii ci să gătește cu hramul Adormirii Precistii ci iaste făcută de Ștefan Gălușcă".
Pe o Evanghelie tipărită la București în anul 1750, însuși ctitorul consemna la 31 decembrie 1767: "am dat-o la sfântul schit al nostru Hărșovița undi să cinstești hramul Adormirea pre sfintei născătoare de Dumnezeu".
Înzestrat prin diata din 1783, cu "toate părțile ce avea în moșia de pe Hărsova", după moartea ctitorului (a. 1792), metoh al Mănăstirii Florești din ținutul Tutovii, schitul "acel de la Hărsova în numele sintei Adormiri, care se numește a lui Gălușcă", a fost închinat la Mănăstirea Esfigmen de la Muntele Athos.
În urma secularizării averilor mănăstirești din anul 1864, schitul a fost desființat, iar biserica a devenit de enorie, funcție pe care o îndeplinește și astăzi.
Fereastră de formă rectangulară, ornamentată cu motive vegetale Pereți portanți realizați din bârne de stejar, cioplite pe muchie, încheiate < în cheotoare dreaptă > la colțuri
Potrivit tradiției, biserica schitului a fost construită în mijlocul pădurii, cu lemn de stejar de pe loc.
Biserica actuală, cu hramul "A.M.D.", ctitoria șetrarului Ștefan Caracaș, prezintă un plan de navă dreptunghiulară cu absida altarului pentagonală decroșată, intrare vest, pridvor inițial deschis, sprijinit pe stâlpi legați în partea superioară în acoladă, temelie de piatră de râu, tălpoaie de lemn (astăzi, soclu ciment).
|