Biserica de lemn Sfantul Nicolae Stioborani-VASLUI(PART 1)
Satul Steoborani a fost întemeiat în secolul al XV - lea de Stibor cel Batrân, "boier din tara de jos, bastinas în tinutul Vasluiului". La km 20 al soselei Vaslui - Iasi (DN 24), un drum de tara spre dreapta (DC 15, cca. 6-7 km), cu peisaj continuu de dealuri si vai, duce în satul Steoborani, asezat pe coasta dealului cu acelasi nume, la capatul vaii Burghina.
Biserica de lemn Sfantul Nicolae, Steoborani
La intrarea în sat, o incinta înconjoara locul cimitirului fostului schit Steoboranii, pomenit documentar în secolele XVIII - XIX. Aici a fost si biserica de lemn, construita în mijlocul unei paduri, în anul 1726, de clucerul Grigoras Mardare, potrivit pisaniei scrisa în limba romana, cu caractere chirilice, pe portalul bogat ornamentat cu chenare "în franghie", linii frânte, rozete si deschidere în acolada: "Aceasta sfânta biserica au facut Grigoras Mardare, clucerul, în zilele luminatului domn Mihai Racovita voievod, cu agiutoriul lui Dumnezeu si în veacul mariei sale în leat 7234 (1726) iulie".
În urma cutremurului din anul 1940 si a alunecarii terenului, biserica a fost mutata pe locul actual, donat de enoriasii Costache Darie si sotia sa, Tasia, "recostituita întocmai" de mesterul Gheorghe Bodaie, din Iasi, între anii 1941-1943, dupa proiectul arhitectului conductor V. Moisescu.
Pe latura de sud a fost adaugat un pridvor deschis (azi închis cu geamuri), care respecta decoratia bisericii, lucrat de mesterul local, Iorgu Mardare, descendent al familiei ctitorului.
Brâu median < in frânghie >, friza de ocnite sub cornisa, ancadrament fereastra Pereti portanti din bârne de stejar, incheiate in cheutoare dreapta
Lacasul are plan triconc cu pronaos absidat si absida altarului poligonala decrosata (cu cinci laturi), intrare sud, temelie si soclu de piatra, pereti portanti din bârne de stejar, încheiate în cheutoare dreapta, pardoseli de lemn, acoperis în patru ape, coama lunga, învelitoare de tabla, initial sindrila (ante 1904).
|