[mariamargareta]

[COLOR=purple]36.Misterele Pucioasei (XXXII)[/COLOR]
[COLOR=purple] Cartea “[/COLOR][COLOR=purple]Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa [/COLOR] [COLOR=blue]( Cap. XXI :[/COLOR] “Sfânta” Virginia[COLOR=blue]) - Partea a V-a.

[/COLOR] [COLOR=blue]20. [/COLOR]“Proorocie” despre Verginica: ea va fi ultimul prooroc
[COLOR=blue]“ Poporul Meu, de acum înainte [/COLOR][COLOR=fuchsia]nu va mai fi trimis nici un profet şi nici un prooroc[/COLOR][COLOR=blue] ca să mai profeţească sau să mai proorocească.” (22 decembrie 1975)[/COLOR]
Deşi cuvintele “prooroc” şi “profet” sunt sinonime, de aici rezultă că la Pucioasa se face o oarecare distincţie între semnificaţia lor. În orice caz, această “profeţie” sau “proorocie” s-a dovedit a fi falsă, îndată ce după Verginica au urmat la “proorocie” pe rând Maria, Mihaela şi Nicuşor.
Proorocia nu este singulară; o regăsim repetată şi sub altă formă:
[COLOR=blue]“ Când acest trup se va lua la cer, asemănătoare cu această lucrare [/COLOR][COLOR=fuchsia]alta nu va mai fi.[/COLOR][COLOR=blue] ” (23 aprilie /6 mai 1977)[/COLOR]
Dimpotrivă, perfect asemănătoare a fost lucrarea Mariei, sora lui Verginica. După Maria a urmat lucrarea Mihaelei, care se aseamănă şi ea cu cea a Verginicăi, în special la mesaj, dar mai puţin (aproape deloc), la formă, care este substanţial evoluată.

[COLOR=blue]21. [/COLOR]“Proorocie” despre Verginica: la moartea ei vor veni la priveghere pelerini din ţări îndepărtate
[COLOR=blue]“ În curând nu veţi mai vedea trupul acesta şi-l veţi plânge cu amar şi-l veţi striga cu numele care l-a avut. Căci [/COLOR][COLOR=fuchsia]vor veni din ţările îndepărtate[/COLOR][COLOR=blue], şi îngerii vor privi şi o vor mângâia şi o vor lua din casa sa.” (24 ianuarie 1977)[/COLOR]

Visul Verginicăi a fost să călătorească şi să propovăduiască prin ţări îndepărtate. Dacă n-a reuşit, ea se mângâie cu gândul că la moartea sa vor veni să o petreacă pe ultimul drum oaspeţi din ţări îndepărtate. Dar nici acest vis nu i s-a împlinit.

[COLOR=blue]22. [/COLOR]“Proorocie” despre Verginica: după moartea ei va veni Domnul Iisus şi va urma Nunta
[COLOR=blue]“ Că Domnul Iisus va veni curând şi va îmbrăca pe mireasa Sa şi va pleca în depărtare, unde este scris. Dacă trâmbiţa va înceta din suflarea sa, să ştii că şi Domnul e la uşa ta, şi după ea va urma Nunta. Să nu zici: Aoleu ce să fac eu, că a luat Dumnezeu trâmbiţa Sa? Ci să zici că Dumnezeu a venit şi şi-a luat trâmbiţa Sa. Şi să ştiţi că toate sunt pregătite pentru sfârşit.” ( 7 septembrie 1976) [/COLOR]
Toate profeţiile de mai sus, legate strâns de moartea Verginicăi, s-au dovedit a fi minciuni. [COLOR=blue]Dumnezeu a venit şi şi-a luat trâmbiţa Sa[/COLOR], căci în anul 1980, luna decembrie, ziua 14, [COLOR=blue]trâmbiţa a încetat din suflarea sa[/COLOR]. Dar [COLOR=blue]Nunta[/COLOR] [COLOR=red]n-[/COLOR]a mai [COLOR=blue]urmat[/COLOR]. [COLOR=blue]Domnul Iisus [/COLOR][COLOR=red]nu [/COLOR][COLOR=blue]a [/COLOR]mai[COLOR=blue] venit, [/COLOR][COLOR=red]nu[/COLOR][COLOR=blue] Şi-a [/COLOR]mai [COLOR=blue]îmbrăcat mireasa Sa şi [/COLOR][COLOR=red]n-[/COLOR][COLOR=blue]a mai plecat [/COLOR]cu ea [COLOR=blue] în depărtare, unde este scris. [/COLOR]Sunt de atunci aproape 28 de ani şi cei de la Pucioasa încă mai aşteaptă să se împlinească aceste “iminente proorocii”. Nimic nu prevestea această amânare sine die a promisiunilor făcute, îndată ce se pretindea că “[COLOR=blue]toate sunt pregătite pentru sfârşit[/COLOR]”. Doar dacă nu cumva şi aceste asigurări erau mincinoase. Dar mulţi dintre cei amăgiţi n-au mai putut să reziste poverii anilor şi murit între timp, sătui de aşteptare.

[COLOR=blue]23. [/COLOR]Cine n-o ascultă pe “Sfânta” Virginia, pe “Dumnezeu” nu-l ascultă
[COLOR=blue]“ Şi respectaţi-o cu ascultare sfântă, că nu ei nu-i faceţi ascultare, ci Mie nu-mi faceţi ascultare.” (7 august 1978.)[/COLOR]

[COLOR=blue]24. [/COLOR]Verginica este atinsă şi de “spionită”
O obsesie curentă la Verginica, una care nu-i mai dă pace, este teama că este spionată de propriii săi simpatizanţi, sau de persoane infiltrate, care ar putea folosi magnetofoane ascunse pe sub haine, care să fie ulterior folosite ca dovezi incriminatoare. Nici măcar copiii nu sunt scoşi de sub bănuială:
[COLOR=blue]“… Şi fiţi atenţi că şi elevii din şcoli au [/COLOR][COLOR=fuchsia]aparate[/COLOR][COLOR=blue] şi se duc unde sunt oameni strânşi, mai cu seamă unde aud de credinţă…” (25 iunie 1979)[/COLOR]
Uneori, obsesia capătă dimensiuni paranoice, fiind mai degrabă potrivită pentru o intrigă de roman poliţist:
[COLOR=blue]“ …Aveţi grijă, tată, că au ioeşit [/COLOR][COLOR=fuchsia]magnetofoane electrice[/COLOR][COLOR=blue] care se pun şi la telefoane şi la televizoare, ca să aude şi să cumpere ce vorbiţi voi în casă…” (6 decembrie 1976)[/COLOR]

[COLOR=blue]25.[/COLOR] Popoarele vor veni la sfânta Virginia pentru învăţătură şi pentru încreştinare
[COLOR=blue]“Să scrii despre toate câte am profeţit de la început şi până în clipa de[/COLOR][COLOR=blue]azi, căci ei au uitat ce le-a spus Domnul acum zece ani. Să faci, Verginico, sul şi să-l prinzi în copci şi să-l ţii ascuns până la ziua postului, căci [/COLOR][COLOR=fuchsia]vor veni popoare[/COLOR][COLOR=blue] nemâncate şi nebăute [/COLOR][COLOR=fuchsia]la uşa ta şi vor bate în uşă [/COLOR][COLOR=blue]ca nişte cerşetori, şi să le dai mâncare.” (17/30 aprilie 1965)[/COLOR]
[COLOR=blue]“Şi veţi vedea intrând pe porţile casei acestea regi din toate părţile pământului călări pe cai şi cu slugile lor şi [/COLOR][COLOR=fuchsia]mulţime de popoare[/COLOR][COLOR=blue] vor intra fără frică, nu pe furiş cum intraţi voi astăzi. Şi aceşti regi şi această mulţime va cina la masa Mea şi nimeni nu va îndrăzni să mai facă rău şi toţi cei de au îndrăznit să facă rău casei acesteia, [/COLOR][COLOR=fuchsia]vor îngenunchia la poalele acestei lucrări[/COLOR][COLOR=blue] şi vor cere milă de la Dumnezeu” (7 ianuarie 1966)[/COLOR]
Mâncarea şi băutura trebuie înţelese aici în chip duhovnicesc, ca fiind noua învăţătură, “cea prin sfânta Virginia”. Ziua postului trebuie înţeleasă ca fiind o vreme de mare prigoană asupra creştinilor, când ei nu vor mai putea fi păstoriţi şi învăţaţi de către episcopi şi preoţi. “Sfânta” Virginia urma să devină un predicator providenţial pentru întreaga lume, creştină şi necreştină. Din păcate, moartea ei a lăsat acest vis neîmplinit. Preoţii şi episcopii au continuat să predice în biserici, nestingheriţi de nimeni, iar la uşa casei ei, la “Templul” de la Pucioasa, n-a mai bătut nimeni: nici poporul român, nici alte popoare de aiurea.
Trebuie precizat că învăţătura “cea prin sfânta Virginia” este totuşi citită azi ca atare, drept “o nouă Evanghelie”, dar numai în cercuri restrânse ale “credincioşilor Noului Ierusalim”, selectate mereu dintre aceleaşi persoane, şi care nu depăşesc niciodată câteva zeci.
[COLOR=blue]“…Copii, mult nu mai stăm aici, şi ne vom muta în altă casă şi vor veni din ţări îndepărtate, şi când vor vedea hrana voastră (cu carne, n.r.) se vor sminti” (28 noiembrie/11 decembrie 1973)[/COLOR]
Virginia s-a mutat, într-adevăr, dintr-o casă într-alta, până a ajuns la un domiciliu stabil, în care stă şi astăzi, dar “cei din ţări îndepărtate” n-au mai venit, aşa că n-a mai avut cine să se smintească.

[COLOR=blue][/COLOR][COLOR=purple]
[/COLOR]