[silverstar]

[COLOR=green][SIZE=3]GÂNDURI[/SIZE]

A fost odată un om sărac care-şi purta povara gândurilor pe un drum de la marginea unei păduri… Fiind obosit, s-a aşezat să se odihnească, sprijinindu-se cu spatele de un copac. Dar omul nu ştia că acel copac avea puteri magice, că îndeplinea toate dorinţele celor care-l atingeau.
[/COLOR]
[COLOR=green]Pribeagul se gândi mai întâi ce bine i-ar prinde un pahar cu apă. Şi… brusc, se trezi că ţine în mână un pahar cu apă limpede. Surprins, a ţinut un timp paharul în mână dar, în final, a decis să-l bea.
[/COLOR]
[COLOR=green]Apoi, îi trecu prin gând: “Ce mi-aş dori acum ceva să mănânc…” Şi dintr-o dată, se trezi cu mâncare alături.
[/COLOR]
[COLOR=green]“Se pare că dorinţele mi se împlinesc” gândi omul, mirat. Drept care rosti cu voce tare: “Vreau o casă minunată!” Şi casa minunată apăru lângă el. [/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]Apoi, îşi dori şi o femeie superbă şi inteligentă, cu care să-şi împartă norocul. [/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]Când i s-a realizat şi această dorinţă, omul i-a zis femeii de lângă el: “Stai puţin, ce se întâmplă aici? N-am eu aşa noroc! Nu mi se pot întâmpla atâtea lucruri minunate tocmai mie!”
[/COLOR]
[COLOR=green]În momentul în care a rostit aceste cuvinte… toate au dispărut.
“Ştiam eu…” zise omul clătinând din cap… Apoi, s-a ridicat de sub copac şi a pornit pe drumul de la marginea pădurii, purtându-şi povara gândurilor…

Singura putere care se poate opune puterii unui gând - sau “credinţei” - este cea a unui alt gând (poate din subconştient) sau a altei “credinţe” interioare. O anumită formă-gând în subconştient se îndoieşte de posibilitatea de realizare a imaginii-dorinţă creată de gândul conştient, astfel rezultatul este, de multe ori, împiedicat să se manifeste în planul fizic.

[SIZE=1]Din cartea:''Realitatea Finală'' de Balogh Bela[/SIZE][/COLOR]